Decizia Hidroelectrica a fost impusă de Ministerul Economiei, acţionarul principal al companiei, la rândul său presat de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Potrivit Agerpres, Hidroelectrica ar urma să denunţe contractele bilaterale cu 15 companii. În urmă cu un an, cele mai importante contracte bilaterale au fost prelungite până în 2017-2018.
Contractele cu aşa zişii „băieţi deştepţi”, prin care diverşi traderi de energie luau curent ieftin şi-l vindeau scump, erau încheiate pe mai mulţi ani şi au fost amintite, în repetate rânduri, chiar şi de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a recunoscut, recent, că lupta sa împotriva „băieţilor deştepţi”, din energie nu a condus la niciun rezultat, contractele bilaterale rămânând valide la Hidroelectrica.
Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica a apreciat că pierderile producătorului de energie din menţnerea contractelor bilaterale au fost de 230 de milioane de euro doar în ultimii doi ani. “La un preţ mediu de piaţă de 150 de lei/MWh, din aceste contracte bilaterale, la preţuri semnificativ sub cel al pieţei, pe baza informaţiilor publice furnizate de către Hidroelectrica până acum, estimăm pierderile companiei la 130 de milioane de euro din profit pe 2009, iar în 2010 profiturile pierdute au fost în jur de 100 de milioane de euro. Noi considerăm că Hidroelectrica ar fi trebuit să ofere aceste cantităţi de energie pe piaţă, într-un proces transparent de licitaţie şi să accepte cele mai bune oferte primite”, a precizat Konieczny.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, ArcelorMittal, unul dintre băieţii deştepţi, a făcut presiuni pentru prelungirea contractului său bilateral cu Hidroelectrica ajungând până la Cotroceni. Constantin Trihenea, directorul companiei de stat, a refuzat să cedeze presiunilor, dându-şi demisia.
Cei mai importanţi băieţi deştepţi sunt, în ordinea preţului la care au cumpărat energie hidro, Alro Slatina, Energy Holding, Alpiq, Arcelor Mittal, EFT România, Euro-Pec şi Luxten.
FMI a cerut recent instituirea unui management privat la companiile de stat, printre care şi Hidroelectrica, şi privatizarea unui pachet cât mai mare din acţiuni. Performanţa slabă de până acum şi contractele păguboase fac ca valoarea „de inventar” a companiei să fie de doar patru miliarde de euro. O evaluare făcută fie în funcţie de puterea instalată (6,3 GW), fie după profitul potenţial (0,5-1 miliarde euro pe an) indică o valoare reală de cel puţin 15 miliarde de euro.
