„O parte din contractele directe, posibil chiar 90% dintre ele, ar putea fi reziliate. Discuţiile sunt aproapte finalizate. Vor fi rezilieri, în mod categoric”, au afirmat sursele.
Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.
Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.
Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.
Contactat de MEDIAFAX, directorul general al Hidroelectrica, Dragoş Zachia, nu a dorit să comenteze informaţia.
„Nici nu confirm, nici nu infirm”, a afirmat Zachia.
Renegocierea contractelor a început anul trecut, Ministerul Economiei solicitând beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor.
Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul „undeva după Paşte”.
Renegocierea contractelor şi anularea, în limitele legii, a acordurilor care nu pot fi rediscutate, au fost solicitate de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.
Compania a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru încheierea acestor acorduri, pentru preţurile mici la care vinde energia către „băieţii deştepţi”.
