„Propunem renunţarea la aceste contracte. Hidrosind poate să acorde sprijin tehnic, am demonstrat faptul că deţinem forţa şi expertiza pentru astfel de lupte”, spun reprezentanţii Federaţiei.
O altă propunere a Hidrosind este reducerea preţului la energia electrică din coşul pentru populaţie.
„Dacă în momentul de faţă Hidroelectrica livrează în acest coş aproximativ 4,5 TWh (din cei 12 TWh ) la 72 lei/MWh, iar preţul final al coşului este de aproximativ 160 lei, propunerea noastră este ca Hidroelectrica să livreze 12 TWh la 150 lei/MWh iar producţia suplimentară pe piaţa OPCOM. Pentru aceasta ar trebui ca toate contractele bilaterale să fie anulate în instanţă, iar noi considerăm acest lucru ca fiind posibil”, a declarat marţi preşedintele Hidrosind, Decebal Sulea.
Totodată, reprezentanţii Hidrosind au precizat că solicită în acest sens sprijinul preşedintelui României, Traian Băsescu, „care a militat constant pentru apararea intereselor Hidroelectrica şi ale consumatorilor”.
„Nimeni nu cunoaşte conţinutul acestor contracte (cu băieţii deştepţi n.r.). Doar că, periodic, în presă mai apare câte o informaţie, câte o clauză. Opinia noastră este că aceste contracte, fiind contracte comerciale, nu au caracter secret. Ele pot fi doar confidenţiale, pentru că prin natura lor pot servi ca suport în obţinerea unor credite comerciale. Iar atunci când acţionarul este 80% statul român prin MECMA (Ministerul Economiei n.r.), este imposibil ca ministrul să nu cunoască conţinutul lor. Ne îngrijorează faptul că mare parte din organismele cu putere de decizie din România legate direct sau indirect de sectorul energetic încearcă să oprească aceste contracte dar, cu toate acestea, ele sunt prelungite în mod samavolnic şi ticalos, chipurile de către . Hidroelectrica”, a mai spus preşedintele Hidrosind.
Reprezentanţii Hidrosind susţin că, în condiţiile în care Guvernul României se angajează faţă de FMI pentru listarea la bursă a Hidroelectrica, „campania iniţiată împotriva Hidroelectrica în momentul de faţă are ca ţintă reducerea valorii de piaţă a acestei companii şi oferirea ei pe tavă persoanelor care au acumulat sume importante de-a lungul anilor”.
„Această constatare rezultă din faptul că ‘vinovatul’ pentru încheierea şi prelungirea contractelor cu ‘băieţii deştepţi’ este doar Hidroelectrica. Numele miniştrilor care, de-a lungul anilor, sunt responsabili pentru stabilirea componentei Consiliilor de Administraţie şi numirea directorului general la Hidroelectrica sunt pomenite doar în treacăt şi uitate repede”, susţin reprezentanţii Hidrosind.
Potrivit Hidrosind, aceste contracte au aparut în 2004, în plină perioadă de monitorizare a FMI, „prin abuz de putere al ministerului asupra deciziilor manageriale la nivelul Hidroelectrica, abuz manifestat prin hotărâri de guvern de încredinţare directă, de stabilire a modalităţilor de finanţare a lucrărilor, etc”.
Totodată, cei de la Hidrosind consideră că o preocupare „cvasi-permanentă” pentru înfiinţarea celor două companii energetice, respectiv Electra şi Hidroenergetica, a favorizat erori manageriale majore. Printre acestea se menţionează vânzarea energiei pe piaţa reglementată sub costurile de producţie, contractarea unei cantităţi de energie electrică pentru 2011 peste ceea ce poate produce Hidroelectrica, precum şi încheierea contractului cu ArcelorMittal Steel în 29 decembrie 2010.
De asemenea, ca erori manageriale se menţionează prelungirea contractului cu ALRO Slatina până în 2018, în care vânzătorul (Hidroelectrica) preia integral riscurile contractului, exportul de energie (prin intermediul Electrica) sub preţul mediul de pe OPCOM, precum şi prelungirea contractelor cu „baieţii harnici”.
Premierul Boc a afirmat duminică, la ProTV, că problema „băieţilor deştepţi” este moştenită şi că actualul Guvern a făcut ce i-a stat în putinţă pentru ca statul să nu mai fie dezavantajat din cauza contractelor de acest fel. Unul din realizatori i-a reproşat premierului că „Fondul Proprietatea a fost prima instituţie care a expus contractele Hidroelectrica cu băieţii deştepţi, ceea ce Guvernul nu a făcut”.
„Aceste contracte, vreau să înţelegeţi că n-au fost încheiate nici de Emil Boc şi aceste contracte, la fel cum am moştenit o privatizare a Petrom în profund dezavantaj pentru statul român – că vedeţi cu ce dificultăţi ne confruntăm la preţul benzinei, la redevenţe – aceste lucruri le-am găsit (…) Aceste contracte au fost încheiate de alţi care astăzi ne dau lecţii de economie. Noi suntem însă aceia care acum venim şi mergem pe ceea ce înseamnă sănătate şi în acest domeniu. Sănătate, în ghilimele, din punct de vedere instituţional. Adică management privat, vânzare de acţiuni minoritare acolo unde este posibil sau privatizări majoritare, în concordanţă cu deciziile CSAT”, a explicat premierul.
În 24 noiembrie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu a reu?it să dea de capăt pove?tii celebrilor băie?i de?tep?i, rezolvare ce a fost şi mai dificilă pentru cei de la niveluri mai jos. Ulterior, într-o intervenţie telefonică la o televiziune, Băsescu a respins interpretarea presei că ar fi fost învins „băieţii deştepţi” din energie.
„Nu mai formulaţi că m-am declarat învins, că dacă mă declaram învins, nu ceream Fondului să introducă în condiţiile de Fond şi nu ceream Uniunii Europene să vedem cum stăm cu tipul acesta de contracte. Deci, nu m-am declarat învins, nu m-am lăsat. Cert este că eu nu pot să fac decât declaraţii, aşa cum spuneaţi la un moment dat. Eu nu sunt nici ministru şi nici ministrul nu poate întrerupe contractele. Nu sunt nici director la Hidroelectrica”, a spus Băsescu, precizând că a cerut „repetat” reglementarea situaţiei, dar că i s-a răspuns mereu „că sunt contractele făcute”.
El a mai spus că i-a cerut explicaţii despre contractele „băieţilor deştepţi” din energie şi fostului ministru Adriean Videanu, dar nu a fost convins de răspuns.
