Aceste incertitudini despre starea de sănătate a lui Mubarak, în vârstă de 84 de ani şi care a petrecut 30 de ani la conducerea Egiptului, intervin pe fondul unor noi tensiuni politice în ţară, armata aflată la putere acordându-şi prerogative extinse, iar cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale revendicându-şi amândoi victoria.
La peste două săptămâni de la condamnarea sa la închisoare pe viaţă pentru moartea unor manifestanţi în timpul revoltei din februarie 2011 în urma căreia a fost înlăturat de la putere, agenţia oficială Mena a anunţat marţi seara că Mubarak este „clinic mort”.
Dar la scurt timp, o sursă medicală a declarat pentru AFP că acesta este „în comă”. „El nu este clinic mort. Medicii încearcă să îl resusciteze. El a fost conectat la un aparat de respirat”, a precizat ea.
Un membru al Consiliului Suprem al Forţelor Armate (CSFA, aflat la putere de la înlăturarea lui Mubarak), a confirmat pentru AFP sub acoperirea anonimatului că acesta este în comă.
Televiziunea de stat a anunţat că va difuza „în curând” un comunicat oficial despre starea de sănătate a preşedintelui. Potrivit unei surse din cadrul serviciilor de securitate, soţia sa Suzanne se află la spital pentru a fi alături de el.
Mubarak fusese transfertat anterior cu ambulanţa de la infirmeria închisorii Tora, situată în sudul Cairo, către spitalul militar Maadi, situat la câţiva kilometri depărtare, după ce suferise un atac cerebral, a anunţat Mena.
Sănătatea lui Mubarak a început să se deterioreze după ce a fost încarcerat, mai multe surse din cadrul serviciilor de securitate afirmând că acesta suferă de o depresie accentuată, de dificultăţi respiratorii şi hipertensiune.
Familia sa a cerut transferarea lui într-un spital, aşa cum s-a întâmplat înainte de condamnarea sa, la 2 iunie, la închisoare pe viaţă pentru moartea unor manifestanţi în ianuarie-februarie 2011, dar o astfel de măsură a înfuriat numeroşi egipteni, deja nemulţumiţi că Mubarak a scăpat de pedeapsa capitală.
Ce i s-a întâmplat lui Mubarak este „o pedeapsă divină”. „Allah nu îi iartă pe cei care au făcut rău poporului lor. Allah nu îi iartă pe cei care au ucis persoane nevinovate”, a declarat Saber Amr, un învăţător în vârstă de 40 de anu care încă manifestează în piaţa Tahrir din Cairo, la fel ca mii de egipteni în ziua împotriva „loviturii constituţionale” a militarilor aflaţi la putere.
Aceştia din urmă şi-au alocat puteri extinse care să le permită să rămână la conducere indiferent care va fi rezultatul alegerilor prezidenţiale.
Cei doi protagonişti ai votului care s-a încheiat duminică, Mohammed Morsi din partea Fraţilor Musulmani şi fostul premier al lui Mubarak Ahmad Shafiq, asigură fiecare că a câştigat. Rezultatele oficiale sunt aşteptate joi.
„Dizolvarea Parlamentului este nulă şi neavenită, consiliul militar trebuie să plece, iar acum legitimitatea este cea a poporului care l-a ales pe Morsi”, apreciază Abdel Basset Mohieddine, susţinător al Fraţilor Musulmani.
CSFA şi-a confirmat luni intenţia de a preda puterea executivă viitorului preşedinte până la sfârşitul lui iunie.
Dar viitorul şef de stat se va afla practic în incapacitatea de a trece vreo lege fără asentimentul militarilor, care au decis să recupereze puterea legislativă în urma dizolvării Adunării Poporului, dominată de islamişti.
Această dizolvare a fost pronunţată sâmbătă de armată pe baza unei decizii a justiţiei care invalidează alegerile legislative (noiembrie-ianuarie), iar o nouă Adunare va fi aleasă abia spre sfârşitul anului.
Fraţii Musulmani şi alte mişcări văd în această mişcare o „lovitură de stat constituţională” în favoarea CSFA, transformând de fapt preşedinţia într-o cochilie goală.
Armata îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a interveni în procesul de redactare a viitoarei Constituţii potrivit „Declaraţiei constituţionale complementare” publicate duminică de CSFA, în momentul închiderii urnelor în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
Morsi a revendicat încă de luni victoria la alegerile prezidenţiale pe baza rezultatelor provizorii care îi conferă 52 la sută din voturi. Echipa sa de campanie a reiterat marţi că a realizat acest scor după numărarea tuturor buletinelor.
Dar tabăra contracandidatului său protestează, asigurând că Shafiq, general în rezervă, se află pe primul loc.
„Suntem siguri că viitorul preşedinte al Egiptului este generalul Ahmed Shafiq”, a declarat Ahmed Sarhane, unul dintre purtătorii săi de cuvânt. Tabăra susţine că fostul premier a obţinut 51,5 la sută din voturi.
