Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat în discuţie, marţi, legalitatea stării de arest în cazul senatorului Cătălin Voicu, trimis în judecată de procurorii DNA pentru corupţie.
Şedinţa de judecată de marţi a fost secretă, iar avocatul Ioan Cazacu, care l-a reprezentat pe senator, a declarat la ieşirea din sală că a cerut cercetarea în libertate a clientului său, pentru a se bucura de un tratament egal cu celelalte persoane deferite justiţiei în acest dosar, respectiv fostul preşedinte al Secţiei civile a instanţei supreme, Florin Costiniu, şi oamenii de afaceri Marius Locic şi Costel Căşuneanu.
De asemenea, avocatul a precizat că decizia pe care urmează să o ia judecătorii nu este una definitivă şi poate fi atacată cu recurs.
În ceea ce priveşte interdicţia de a părăsi ţara dispusă pentru Costiniu, Locic şi Căşuneanu, care s-au prezentat în instanţă marţi, judecătorii ÎCCJ au stabilit pentru joi termen pentru verificarea legalităţii.
Senatorul Cătălin Voicu este arestat preventiv din 30 martie, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ulterior, la sfârşitul lunii aprilie, instanţa supremă a decis prelungirea, cu încă 30 de zile, a mandatului de arestare.
Potrivit Codului de procedură penală, atunci când o persoană este trimisă în judecată în stare de arest, instanţa care soluţionează dosarul are obligaţia de a verifica, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive. De asemenea, prima verificare a legalităţii, imediat după trimiterea în judecată, se face în Cameră de consiliu, potrivit legii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru data de 14 iulie primul termen de judecată în dosarul în care senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu, dar şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic sunt acuzaţi de mai multe fapte de corupţie, după ce procurorii au trimis în instanţă rechizitoriul întocmit în acest caz.
Astfel, potrivit comunicatului DNA, senatorul Voicu este acuzat de două fapte de trafic de influenţă, dar şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. Fostul preşedinte al Secţiei Civile a ÎCCJ, Florin Costiniu, va fi judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, în timp ce oamenii de afaceri Costel Căşunea nu şi Marius Locic au fost deferiţi justiţiei pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, respectiv cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie, toate în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în anul 2009, Cătălin Voicu a cerut de la Costel Căluneanu în mod repetat, la diferite intervale de timp, sume de bani, totalizând 260.000 de euro, din care a primit suma de 200.000 de euro, promiţând că în schimb va interveni pe lângă magistraţii Secţiei Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie investiţi cu soluţionarea unui dosar având ca obiect litigiul dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi CNADNR şi-i va determina pe aceştia să adopte o soluţie favorabilă societăţii comerciale la care Costel Căşuneanu era asociat.
Totodată, spun anchetatorii, în perioada iulie – noiembrie 2009, în schimbul foloaselor materiale reprezentând suma de 200.000 de euro (pretinsă şi primită de Cătălin Voicu de la Căşuneanu), Florin Costiniu l-a sprijinit pe Cătălin Voicu „să intervină pe lângă magistraţii Secţiei Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-i determina să adopte o soluţie în favoarea societăţii la care Costel Căşuneanu era asociat”.
Pe de altă parte, se arată în comunicatul DNA, în perioada 30 august 2009 – 21 octombrie 2009, Cătălin Voicu a pretins şi primit de la omul de afaceri Marius Locic 119.000 de lei, „promiţându-i că în schimb va interveni pe lângă poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi-i va determina să nu dispună măsura preventivă a reţinerii împotriva lui Locic, ci să propună soluţia de neurmărire penală, într-un dosar în care Marius Locic era cercetat pentru înşelăciune de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”.
De asemenea, Voicu a acceptat în mod repetat, la diferite intervale de timp, promisiunea lui Locic de a-i remite foloase materiale constând în publicarea cu titlu gratuit, în cotidianul „Interesul Public”, a unor articole cu conţinut electoral, se arată în comunicat.
„Pentru a ascunde fapta de corupţie sus menţionată, cei doi inculpaţi au întocmit şi prezentat organelor de control ale Gărzii Financiare şi organelor de urmărire penală documente justificative întocmite cu date nereale (contract de asistenţă juridică, ordin de plată, factură fiscală). În acelaşi scop infracţional, Marius Locic a determinat trei angajaţi ai SC Locic Imobiliare SRL să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei documente comerciale, financiar contabile şi bancare cu conţinut nereal”, potrivit DNA.
Procurorii anticorupţie au dispus, pe 4 mai, instituirea inscripţiei ipotecare asupra unui imobil proprietate a lui Locic situat în Bucureşti, până la concurenţa sumei de 119.000 de lei. De asemenea, pe 6 mai, anchetatorii au dispus instituirea popririi asupra sumei de 200.000 euro aparţinând lui Căşuneanu.
Pe de altă parte, procurorii DNA au dispus disjungerea cauzei şi cotinuarea cercetărilor cu privire la Cătălin Voicu, pentru trafic de influenţă, dar şi în ceea ce îi priveşte pe judecătorul de la ÎCCJ Cristian Jipa şi senatorul Alexandru Mazăre, pentru trafic de influenţă şi respetiv cumpărare de influenţă.
„Prin acelaşi rechizitoriu, procurorii au dispus disjungerea cauzei şi continuarea actelor de urmărire penală cu privire la inculpatul Cătălin Voicu, pentru infracţiunea de trafic de influenţă, cu privire la învinuitul Jipa Cristian, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă şi cu privire la învinuitul Mazăre Alexandru, senator în Parlamentul României, pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Calitatea de inculpat, respectiv de învinuit a persoanelor menţionate nu afectează în nici un fel prezumţia de nevinovăţie care li se aplică în această etapă a anchetei penale”, potrivit DNA.
