La finalul misiunii de evaluare din mai-iunie, Guvernul şi FMI au stabilit să includă în calculul deficitului bugetar şi pierderile din 30 companii de stat centrale sau locale, inclusiv titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Ministerul Finanţelor indicatorii financiari şi operaţiunile efectuate.
Decizia a fost luată după ce Eurostat a anunţat că are rezerve în privinţa calităţii datelor raportate de România referitoare la deficitului bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului.
Pe lista celor 30 de companii erau incluse Compania Naţională a Huilei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), Fondul Proprietatea, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Acvavalor, Aeroportul Arad, Aeroportul Iaşi, Aeroportul Internaţional Baia Mare, Aeroportul Satu Mare, Aeroportul Ştefan Cel Mare Suceava, Aeroportul Transilvania-Târgu Mureş, Aeroportul Tulcea, centralele de termoficare Aqua Calor, CET Braşov, Citadin Hundedoara, Edil Therma Hunedoara, Goscomloc, Gospodărie Orăşenească, Rominservices Therm, Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Ecoterm, Termica, Termloc, Uzina Termică Comăneşti.
Ultima scrisoare de intenţie convenită de Guvern cu FMI la finalul misiunii de evaluare din iulie-august, aprobată săptămâna trecută de Guvern şi obţinută de MEDIAFAX, relevă însă că lista a fost semnificativ restrânsă, la doar zece companii de stat.
Pe listă au fost astfel menţinute doar CN Huilei, CNADNR, Fondul Proprietatea, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, Compania Naţională de Căi Ferate CFR şi Termoelectrica.
Din cele 20 de companii eliminate din listă, unele înregistrează pierderi la nivelul anului trecut, precum CET Braşov (59,9 milioane lei), Centralele de Termoficare Aqua Calor (3,6 milioane lei) sau Uzina Termică Comăneşti (996.000 lei), iar altele, precum o parte din aerogări, sunt pe profit.
Potrivit strategiei fiscal-bugetare aprobată recent de Guvern, deficitul bugetar în metodologia europeană este prevăzut să scadă la 4,4% din PIB în acest an, la 3% din PIB în 2012, la 2,5% din PIB în 2013, respectiv la 2,2% din PIB în 2014.
Eurostat a suspectat România că minte în privinţa deficitului
În luna aprilie, Eurostat, organismul de statistică al UE, a scris într-un raport privind evoluţia deficitelor bugetare din ţările comunităţii europene că are dubii în privinţa corectitudinii datelor raportate de România.
“Eurostat îşi exprimă rezervele în privinţa calităţii datelor raportate de România, ca urmare a neclarităţilor impactului unor companii publice asupra deficitului guvernamental, asupra raportărilor a categoriilor ESA95 “altor conturi pentru încasări şi plăţi”, asupra naturii şi impactului unor tranzacţii financiare şi a consolidării schimburilor intra-guvernamentale”, se arăta în raportul Eurostat.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat însă, în urmă cu două săptămâni, că deficitul bugetar va depăşi anul viitor ţinta de 3% din PIB după metodologia europeană de calcul, chiar şi într-un scenariu optimist în care creşterea economică va fi de 4%, şi că Guvernul ar trebui să identifice urgent măsuri suplimentare de reducere a deficitului bugetar cu circa un procent din PIB.
