Ministerul de Finanţe şi-a propus să atragă din piaţa locală 12,7 miliarde de lei în perioada august-octombrie, însă a împrumutat numai 7,9 miliarde de lei. În schimb, oficialii români spun că rezerva de lichiditate pe termen scurt nu a scăzut în ultima perioadă. Atunci cum s-a acoperit nevoia de finanţare? Majorarea arieratelor ar putea fi o ipoteză, spun experţii.
„În lipsa unor informaţii precise, aş zice că deficitul cash ţi-l poţi ajusta în funcţie de cum îţi eşalonezi plăţile. Probabil că are de-a face cu eşalonarea plăţilor”, director pieţe de capital ING Bank România, Florin Ilie.
Prima de risc suveran a scăzut pentru România de la 460 de puncte în urmă cu câteva săptămâni la 346 puncte. Totuşi, statul român nu reuşeşte să profite de această ocazie.
„Cred că-i o problemă structurală pe care o administraţia României în a profita de ferestre de oportunitate de finanţare. Niciodată nu s-a profitat de aşa ceva. Cred că ce s-a întâmplat în ultimul an a continuat doar în tradiţia stabilită de foarte mulţi ani de a nu face acest lucru”,a precizat acesta.
Astfel, investitorii încă nu cunosc bine România. Iar banii se îndreaptă către ţările care au exerciţiul întâlnirilor regulate cu piaţa, spune Ilie. De altfel, expertul ING Bank România se declară pesimist în cazul listării unor companii importante de stat din domeniul energetic, precum Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica. În cazul în care nici nu s-au început pregătirile pentru aceste listări, este improbabil ca IPO-urile să aibă loc pe termen scurt, subliniază directorul ING Bank.
