„Adoptarea legii lustraţiei nu este doar anacronică. Ea este antidemocratică şi anticonstituţională. Adoptarea ei în anul 2010 de Parlamentul României este neavenită şi constituie o adevarată diversiune, după principiul <ţara arde şi baba se piaptănă>”, susţine Iliescu.
Potrivit fostului preşedinte, Legea lustraţiei „se bazează pe considerente politice, subiective, oportuniste, aservite puterii”. „Iar principiul culpabilizării colective este evident antidemocratic, constituie o încălcare a unor drepturi constituţionale fundamentale ale cetăţenilor şi omite stabilirea unor culpe individuale care pot fi probate în justiţie”, consideră el.
„Practica <lustrării> unor categorii de oameni în bloc, fără stabilirea de culpe individualizate, este specifică regimurilor totalitare! Aceasta a existat în România în timpul tuturor dictaturilor care s-au succedat. Personal, am simţit acest lucru, în 1940, în timpul dictaturii regale a lui Carol al doilea, când nu am putut, dupa terminarea şcolii primare, să dau examen de admitere la un liceu, pentru că tatăl meu era <deţinut politic>. Au urmat, după război, <lustrări> ale foştilor <moşieri> şi <capitalişti> , <membri ai partidelor burgheze> şi fiilor acestora”, a mai adăugat Iliescu.
„Revoluţia Română a pus capăt unei dictaturi şi a deschis calea libertăţii, democraţiei şi statului de drept. În democraţie, principalul <filtru> al selecţiei oamenilor îl constituie votul liber al cetăţenilor. CPUN a dat dovadă de mai multă maturitate decât actualul Parlament. Problema s-a dezbătut amplu, în cadrul CPUN, în februarie şi martie 1990, cu prilejul elaborării Legii electorale pentru primele alegeri libere din mai 1990. Domnul Dan-Amedeo Lăzărescu, reprezentantul PNL în cadrul Comisiei Juridice a CPUN, prezentase amendamentul la Lege cu propuneri similare de interzicere a candidaturii unor oameni reprezentând cam aceleaşi categorii de membri ai vechii nomenclaturi. Punctul 8 al aşa-zisei <Proclamaţii de la Timişoara> (nu cea autentica – din ziua de 21 decembrie 1989 – ci cea cu caracter electoral emisă de <Societatea Timişoara>) nu făcea decât să preia propunerea domnului Dan-Amedeo Lăzărescu. În urma unor ample dezbateri, atât în Biroul CPUN, cât şi în plenul său, amendamentul a fost respins cu o amplă majoritate pentru caracterul său nedemocratic”, povesteşte Iliescu.
Fostul preşedinte adaugă că „în Lege a fost inclus, în schimb, un paragraf în art.11, care se referea la persoane, pentru culpe precise şi nu la penalizarea unor grupuri, la nomenclatură”. „Textul adoptat în CPUN prevedea: nu pot fi alese persoanele care au săvârşit abuzuri în funcţiile politice, juridice şi administrative, care au încălcat drepturile şi demnitatea cetăţenilor, drepturile fundamentale ale omului, precum şi persoanele care au făcut parte din organele de represiune din cadrul securităţii şi miliţiei.
Faptul că, după 20 de ani, în Parlamentul României a fost promovat un text (care reia ceea ce, cu argumente pertinente, a fost respins în 1990 de CPUN) vorbeşte despre o revenire a unui spirit retrograd, antidemocratic şi care contravine literei şi spiritului Constituţiei ţării”, conchide Iliescu.
Proiectul legii lustraţiei a fost adoptat, miercuri, în Camera Deputaţilor cu 203 voturi „pentru”, 40 voturi „împotrivă” şi 12 abţineri.
Legea va merge la Preşedinţie pentru promulgare. Proiectul Legii lustraţiei a primit pe 27 aprilie din partea comisiilor juridică şi pentru drepturile omului un raport favorabil cu amendamente, reprezentanţii PSD exprimând rezerve faţă de constituţionalitatea proiectului. PSD a anunţat de altfel miercuri înainte de vot că va ataca legea la CCR dacă va trece de Cameră.
Legea lustraţiei a fost iniţiată în 2005 de parlamentarii PNL Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea şi Adrian Cioroianu, Mona Muscă fiind declarată apoi colaborator al fostei Securităţi. În 2006, legea a fost adoptată de Senat, dar ajunsă la Cameră a fost blocată aproape patru ani. În comisii, legea a fost întârziată din cauza prelungirii termenelor de depunere a raportului. Pe 22 iunie 2006 şi apoi pe 4 noiembrie 2008, actul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei, dar a fost retrimis la comisii. Roberta Anastase, preşedintele Camerei, declarase recent că va insista pentru deblocarea legii şi speră ca aceasta să treacă de Parlament până pe 20 mai.
