„Într-o piaţă globală cu multe oportunităţi atractive de a investi un element cheie pentru încrederea investitorilor este stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri şi în special a celui legislativ. Îmbunătăţirea performanţei instituţiilor publice poate juca un rol hotărâtor în decizia de a investi în România şi deci în atragerea de investiţii străine suplimentare”, a declarat miercuri Mihai Bogza, membru în comitetul de conducere al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).
În acest context, CIS propune autorităţilor şapte măsuri prioritare, pe termen scurt, pentru îmbunătăţirea situaţiei, prima vizând sporirea transparenţei procesului legislativ.
„Cadrul legislativ ar trebui modificat doar dacă este cazul şi, ori de cîte ori acest lucru de întâmplă, procesul ar trebui să includă consultări ample cu toate părţile implicate. O justificare clară pentru modificările propuse ar trebui să fie furnizată pe baza unui studiu de impact cantitativ al modificărilor propuse. Autorităţile trebuie să asigure posibilitatea mediului de afaceri de a obţine clarificări după ce legislaţia este implementată”, apreciază reprezentanţii CIS.
Altă propunere vizează crearea unui comitet în vederea modalităţii în care instituţiile publice implementează programul economic al Guvernului, precum şi finalizarea rapidă a numirii de manageri profesionişti la companiile de stat.
„Există o responsabilitate redusă pentru întârzierile semnificative sau simpla omisiune pentru implementarea măsurilor economice mai mult decât necesare. Ritmul lent de plată a fondurilor UE, întârzierile la finalizarea autostrăzilor şi situaţia Oltchim reprezintă câteva exemple de monitorizare slabă şi responsabilităţi neclare. Noul comitet trebuie să monitorizeze progresul acţiunilor şi să raporteze imediat abaterile primului-ministru”, explică investitorii străini.
Altă măsură care ar trebui implementată pe termen scurt este şi crearea unei agenţii guvernamentale în vederea prioritizării investiţiilor publice, în condiţiile în care în prezent sunt prea multe proiecte în curs, însă puţine ajung la finalizare, aşa cum este cazul autostrăzilor. Agenţia ar urma să decidă care sunt criteriile pe baza cărora o anumită investiţie reprezintă o prioritate.
„Aceste măsuri ar trebui să se regăsească în programele economice atât ale celor care vor câştiga alegerile în decembrie, cât şi a celor care nu vor câştiga”, a adăugat Bogza.
CIS mai propune, tot pe termen scurt, eliminarea mecanismului de compensare între creanţele asupra entităţilor de stat şi sumele datorate de cedent la bugetul statului, riscul acestei compensări neputând fi susţinut de către bănci, ceea ce determină un grad mai mare de incertitudine privind încasarea sumelor din creanţe cesionate. Astfel, este limitat apetitul pentru tranzacţii de factoring sau forfetare fără recurs a creanţelor asupra societăţilor de stat.
În acelaşi timp, reprezentanţii investitorilor străini solicită eliminarea obligaţiei publicării declaraţiilor de avere de către acei membri ai Consiliilor de Administraţie sau ai Consiliilor de Supraveghere din cadrul companiilor de stat care nu sunt în acelaşi timp şi funcţionari publici. Trebuie păstrată însă obligativitatea raportării de către toţi membrii acestor structuri de conducere din companiile de stat a remuneraţiei obţinute în această calitate.
CIS cuprinde 123 de companii multinaţionale ale căror investiţii cumulate reprezintă aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate până în prezent în România, după anul 1990.
