În contextul ‘primăverii arabe’, mesajul transmis celor ‘care se inspirau din valorile noastre’, spune comisarul, a fost că ‘eram în criză şi că ne era teamă de ‘valurile biblice’ de imigranţi’. ‘Numai 4 % din cei care fugeau din Libia s-au îndreptat spre Europa! Atitudinea noastră a dus la o deteriorare a relaţiilor cu aceste ţări şi a generat o stare de suspiciune care începe să fie depăşită’, adaugă comisarul european.
Cecilia Malmstrom a declarat recent că imigraţia nu este, pentru Europa, ‘o ameninţare, ci o şansă’ şi chiar ‘un factor de creştere’. Referindu-se la aceste afirmaţii, comisarul a spus: ‘Desigur, şi menţin aceste declaraţii. Imigraţia va fi necesară, luând în primul rând în considerare evoluţia demografică în majoritatea ţărilor noastre. S-a estimat că în 2030, fără a ţine cont de fenomenul imigraţiei, populaţia europeană activă va scădea cu 12 %. Conducătorii diverselor întreprinderi îmi spun mereu că se confruntă cu dificultăţi în recrutarea de oameni calificaţi, chiar dacă şomajul este la cel mai ridicat nivel. Germania duce lipsă de ingineri; până în 2020, sectorul medical european va fi afectat de o penurie de cadre specializate de 2 milioane de persoane’.
‘Un recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că o mare parte din cei care vor să emigreze sunt mai puţin tentaţi de Europa şi mai mult de Brazilia, Canada sau Australia, chiar Angola sau Mozambic. Acest lucru ar putea, cu timpul, să ne creeze mari dificultăţi. Acelaşi raport spune, de altfel, că presiunea migratorie asupra Europei se atenuează. Desigur, acesta ar putea fi doar un efect temporar al actualei crize care ne afectează’, adaugă comisarul european.
‘Rolul Comisiei de la Bruxelles este şi acela de a încuraja politicile să ia în considerare această realitate a noii imigraţii, să abordeze problemele pe termen lung. Mediile academice consideră, de altfel, că ceea ce spun eu este o banalitate’, precizează Cecilia Malmstrom.
În contextul în care creşterea populismului şi a xenofobiei, chiar şi în Europa de Nord, împiedică transmiterea mesajului ei, comisarul european declară: ‘Este adevărat că Geert Wilders, de exemplu, mă consideră acum principalul duşman al Olandei. În mod fundamental, eu pledez pentru ca europenii să-şi împartă responsabilităţile în materie de imigraţie şi azil. Afirm că integrarea este, în majoritatea marilor oraşe, un eşec şi că ghetoizarea este o realitate de care se fac răspunzători oamenii politici pentru că nu au acţionat cu suficientă fermitate. Doresc, de asemenea, o mai bună folosire a forţei de muncă existente’.
Cecilia Malmstrom spune, de asemenea, că nu este vorba de un ‘brain drain’ (exod al creierelor), ci mai degrabă de un ‘brain gain’ (câştig de creiere). ‘Este o chestiune primordială. În Tunisia, de exemplu, multe asistente medicale sunt în şomaj: de ce să nu fim de acord ca ele să vină, pentru o perioadă limitată, în Franţa sau în altă parte? India şi China au un surplus de ingineri, care se pot forma în Europa şi apoi să se întoarcă în ţara lor şi să fie foarte utili acolo’, spune comisarul european.
Există studii care confirmă faptul că cetăţeanul de rând este mai deschis acestei probleme a imigraţiei decât unii politicieni, potrivit demnitarului european. ‘Cetăţeanul de rând solicită o informare mai completă şi are sentimentul că unele curente manipulează realitatea. Aceleaşi studii confirmă faptul că imigraţia este de altfel deseori o temă mai importantă pentru cercurile politice decât pentru alegători. În cursul întâlnirilor mele cu diverşi miniştri, ei îmi spun uneori că sunt de acord cu mine, dar nu pot să afirme public acest lucru’, mai afirmă Cecilia Malmstrom.
La reuniunea din iunie a miniştrilor europeni de interne, Manuel Valls a susţinut în mare poziţia adoptată de predecesorul său Claude Guéant în ceea ce priveşte necesitatea reinroducerii controalelor la frontiere. Referindu-se la această situaţie, comisarul european spune: ‘Chestiunea centrală este să se stabilească precis situaţiile ‘extraordinare’ care pot motiva reintroducerea controalelor’.
