“Fenomenul real al insolvenţei a apărut de-abia în toamna anului 2009. Înainte de 2008, nu am avut organizări judiciare importante în ţară, ci doar falimente ale companiilor de stat”, a declarat Andrei Cionca, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).
Cele mai afectate companii care au intrat în insolvenţă sunt cele cu activităţi în domeniul comerţului cu amănuntul (50% din numărul dosarelor de insolvență), dar și a celor ce se ocupă cu distribuție, dezvoltări imobiliare, din domeniul construcțiilor și din industria prelucrătoare.
Cifra de afaceri a companiilor din retail, raportat la vânzările pe mp, a scăzut petnru cele gestionate de noi, a scăzut cu 18-36%, faţă de perioada anteiroară instalării crizei economice şi au intrat în insolvenţă. Aceste companii lucrează cu marje de profit de 3-7%, iar când vânzările scad cu 30%, e foarte greu să te menţii pe linia de plutire.
Printre clienţii CITR din retail se numără Diverta, Leonardo şi Flanco.
Printre motivele care duc la intrarea unei companii în insolvenţă se numără şi concurenţa, care în opinia celor de la CITR, a atins anul trecut “cote nemaîntâlnite”.
“Piaţa s-a înăsprit, iar concurenţa e la cote nemaîntâlnite înainte de criză. Dacă înainte concurenţa era doar pentru ocuparea celui mai important spaţiu de vânzare, astăzi lupta este pentru supravieţuire”, a mai adăugat Cionca.
Cei care care pierd cei mai puţin dintr-un proces de reorganizare sunt creditorii bancari, şi asta pentru că au cranţe garantate, iar cei mai afectaţi sunt furnizorii. În cazul în care la masa credală sunt înscrişi şi salariaţii, aceştia îşi recuperează sumele aproape de 100%.
