Acţiunile companiilor cotate la bursele lumii au redevenit majoritare, luna trecută, într-o strucutură virtuală a tuturor plasamentelor globale, potrivit sondajelor întreprinse de Reuters printre cele mai mari 59 case de administrare a investiţiilor din lume.
Sondajele au arătat o deţinere medie în acţiuni de 50,6 % din activele administrate, în creştere de la 49,5 % în luna octombrie. Deţinerile de obligaţiuni au scăzut la 35,3 % de la 35,9 %, realocările fiind mai ample în cazul titlurilor în euro, a căror pondere în portofoliul global virtual a scăzut la 26,9% de la 27,4%.
Prudenţa domneşte în ciuda apetitului mai mare pentru acţiuni, ponderea banilor gheaţă crescând şi ea de la 5,9% la 6,4%. Restul de aproape 8% sunt alocate altor tipuri de investiţii, precum este aurul. Mai trebuie remarcat că există mai multe tipuri de instrumente de invetiţii în aur. Cele mai multe sunt asimilate acţiunilor, sunt legate direct de preţul aurului şi adeseori sunt garantate cu deţineri de aur.
Statistica globală ascunde însă fuga masivă a americanilor şi britanicilor din obligaţiunile în euro, ponderea medie a acestora în deţinerile celor dintâi scăzând de la 19,1% la 17,6%, iar a celor din urmă de la 11,9% la numai 8,9%.
Investitorii britanici şi-au redus expunerea la zona euro în portofoliile lor de obligaţiuni la cele mai scăzute niveluri de mai mult de un an încoace.
Pe de altă parte, „investitorii europeni şi japonezi şi-au ridicat expunerea pe datoriile zonei euro, dar nu într-un mod care ar putea fi considerat un semn că se încheie criza“, spun analiştii Reuters. Dimpotrivă riscul de contagiune al crizei datoriilor spre marile ţări din euro, precum Franţa nu a fost îndepărtat.
La nivel regional, sondajul printre marii administratori de investiţii americani au arătat creşterea ponderii acţiunilor la peste 63%. Portofoliul europenilor este aparent mai echilibrat, cu acţiunile ocupând doar 44%, în creştere uşoară, iar obligaţiunile cu 39,4%, în scădere uşoară.
Japonezii au o perspectivă opusă, din moment ce şi-au redus expunerea pe acţiuni la un minim al ultimelor 3 luni (44,7%) şi şi-au ridicat-o pe cea în obligaţiuni la 48,7%. O posibilă explicaţie este reducerea expunerii pe China, a cărei economie care se află în încetinire a ritmului de creştere.
Sondajele similare din China şi Italia nu au fost incluse în calculul total. În Italia investitorii instituţionali şi-au cheltuit o parte din banii lichizi atât pe acţiuni, cât şi pe obligaţiuni, iar în China s-a mizat pe revenirea economiei, ca urmare a relaxării politicii monetare, deci s-au cumpărat acţiuni.
Studiul se referă la marii investitori instituţionali, care concentrează, în final, şi interesele micilor investitori, prin fondurile de investiţii începând cu cele mutuale şi sfârşind cu cele de pensii şi nu numai.
