Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, că în continuarea cercetărilor privind catastrofa aviatică din Apuseni, Secţia Parchetelor Militare a dispus, în 17 februarie, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale şi pentru infracţiunile de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă (articolul 349 din Codul penal) şi de nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă (articolul 350 din Codul penal), precum şi pentru intracţiunea prevăzută de articolul 98 raportat la articolul 110 din Codul aerian.
Potrivit articolului 98 din Codul aerian, încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.
Urmărirea penală a fost începută de procurorii militari prin raportare la articolul 110 din acelaşi act normativ, care stabileşte că, dacă faptele au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Referitor la săvârşirea infracţiunilor de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, Codul penal prevede pedepse cuprinse între şase luni şi trei ani de închisoare sau amendă.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.
Augustin Lazăr mai spunea că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
