În ultima lună, Italia şi Spania au fost cele mai vehiculate nume în cea de-a doua fază a crizei datoriilor suverane europene. Însă, este foarte posibil ca un stat mult mai mic, Ciprul, să fie următorul membru al Zonei euro care are nevoie de un bailout.
Guvernul a demisionat săptămâna trecută, ca urmare a accidentului de la fabrica de muniţii ce a distrus cea mai mare centrală de energie electrică a ţării şi a produs pagube de 1-3 miliarde de euro economiei.
Dobânzile la obligaţiunile cipriote au sărit la peste 10% pe an, după ce în urmă cu trei luni erau la 6,22%, potrivit Bloomberg, şi statul insular se găseşte în situaţia de a cere asistenţă financiară de la colegii europeni mai mari, potrivit celei mai mari bănci din ţară, citată de Reuters.
“Lipsa noastră de acţiune ne pune în risc abilitatea de refinanţare a statului şi consecinţele vor fi imediate şi serioase. Există pericolul iminent ca Ciprul să intre în mecanismul de asistenţă a Uniunii Europene, cu toate consecinţele negative”, se arată într-o declaraţie a Bank of Cyprus, citată de Reuters. De asemenea, bancherii se tem că reputaţiei de centru financiar a ţării va fi afectată dacă se va ajunge la bailout.
Din împrumuturile anterioare, Ministerul de finanţe cipriot are mare parte din finanţare asigurată până în luna decembrie, aşa că ar avea timpul necesar pentru a aranja un împrumut.
Ciprul, ţară cu un PIB de 17,4 miliarde de euro, a fost afectată de criza din Grecia. Există legături economice puternice între cele două ţări. În prima fază a crizei de la Atena, mulţi greci au început să scoată banii din ţară, băncile cipriote fiind principala destinaţie. Însă, după ce au tăiat calificativele Greciei, agenţiile de rating au penalizat şi Nicosia, motivând că există un risc puternic de contagiune.
