Astfel, în septembrie, indicele a crescut uşor în România până la 62,6 puncte, fiind însă mult mai mic decât pe ansamblul UE, unde indicele încrederii în economie a ajuns în a noua lună a acestui an la 82,6 puncte. Aceasta este a şasea lună la rând de revenire a încrederii în economie la nivel comunitar.
În România, indicele încrederii în consum este singurul care s-a diminuat faţă de luna anterioară, cu 3 puncte. În schimb încrederea în comerţul cu amănuntul a avansat cel mai mult, cu 11 puncte, cea în construcţii şi servicii a crescut cu câte 2 puncte, iar indicele din industrie a urcat cu 1 punct faţă de luna anterioară.
La nivelul UE, indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a crescut, ca urmare a revenirii uşoare a încrederii în toate cele cinci sectoare luate în considerare (industrie, servicii, consum, construcţii şi comerţ cu amănuntul).
În zona euro, încrederea a urcat cu 2 puncte, până la 82,8 puncte, pentru a şasea lună la rând, ceea ce arată că economia este în curs de redresare.
Cele mai mari creşteri ale încrederii în economie s-au înregistrat în Cipru (+10,6 puncte), Slovenia (+8,16 puncte) şi Portugalia (+6 puncte).
La nivelul UE, gradul de încredere în economie este cel mai ridicat în Suedia (93,9 puncte) şi Danemarca (91,6 puncte), în timp ce gradul cel mai scăzut de încredere în economie a fost înregistrat în Ungaria (57,5 puncte), potrivit raportului de conjunctură prezentat de Directoratul general pentru afaceri economice şi financiare din cadrul Comisiei Europene (CE).
Preşedintele în exerciţiu al Eurogroup, care reuneşte miniştrii de finanţe din zona euro, Jean-Claude Juncker, a estimat marţi că situaţia economică „s-a stabilizat în mare măsură” în Europa şi că punctul critic al crizei a fost depăşit.
„În prezent, constat că situaţia s-a stabilizat în mare măsură şi putem să ne exprimăm un optimism moderat cu privire la creşterea economică din zona euro în semestrul al doilea”, a spus Juncker, în faţa reprezentanţilor Parlamentului European, avertizând, totuşi, că „redresarea este fragilă”.
