Inflaţia anuală a coborât astfel de la 0,94% în mai, în aprilie fiind atins cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.
„Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 – iunie 2014) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2012 – iunie 2013), determinată pe baza IPC este 1,7%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum este 1,5%”, se arată într-un comunicat transmis joi de Institutul Naţional de Statistică.
Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în iunie cu 0,7%, tarifele serviciilor cu 0,2%, în timp mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1%.
Cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate în iunie la cartofi (-9,5%), legume şi conserve (-5,5%), ouă (-3,9%), zahăr (-2,7%), citrice şi alte fructe meridionale (2,5%).
Cele mai mari scumpiri s-au consemnat la miere de albine (1%), fasole boabe şi alte leguminoase (0,6%), fructe proaspete (0,4%) şi încălţăminte (0,2%).
BNR a revizuit în luna mai prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,3%, sub limita superioară a intervalului de variaţie de 2,5% plus minus un punct procentual. Pe de altă parte, mulţi analişti anticipează ratarea ţintei de inflaţie sau încadrarea la limită.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că banca centrală nu are certitudinea că rata anuală a inflaţiei va rămâne la acelaşi nivel pe tot anul şi în 2015, analizând încă posibilitatea de reducere a prognozei.
„Publicul, pieţele cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015. Algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu, acesta este obiectivul nostru. Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai (rata anuală a inflaţiei – n.r.) şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult”, a spus Isărescu.
El a precizat că, BNR lucrând cu prognoze pe doi ani, tendinţele încă nu sunt consolidate pentru a doua parte a anului şi anul viitor, putând apărea volatilităţi.
„Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile, s-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectorie este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară”, a explicat guvernatorul BNR.
