Astfel, la finalul trimestrului III, dobânda cheie va ajunge la 8%, pentru ca la finalul lui 2009 să coboare la 7,75%, estimează analiştii grupului olandez. În 2010, BNR ar urma să continue reducerea dobânzii cheie, până la 7,25% la finalul primului trimestru şi la 6,75% la jumătatea anului, nivel care se va menţine până la finalul lui 2010, arată proiecţiile ING.
"Atât timp cât banca centrală va continua să gestioneze activ lichiditatea din piaţă şi sunt aşteptate alte reduceri (ale dobânzii cheie, n.r.), titlurile de stat par atractive, în ciuda nevoii masive de finanţare publică (estimată la 30 miliarde lei în perioada de până la finalul anului)", se arată în raportul ING.
În acelaşi timp, ING şi-a menţinut prognozele pe cursul de schimb, de 4,5 lei/euro la finalul lui 2009, 4,6 lei/euro în martie 2010 şi 4,3 lei/euro pentru sfârşitul anului viitor.
"Cu toate că a fost surprinzător de stabil în ultimele luni, cel mai probabil în urma acţiunilor băncii centrale, credem că leul are o înclinaţie semnificativă spre depreciere. Fundamentele economiei (cu excepţia deficitului de cont curent, care rămâne înalt la 5% din PIB) se deteriorează şi nu există niciun semnal puternic de îmbunătăţire pe un orizont de un an", se spune în raport.
Costurile stabilităţii leului, mai mari decât avantajele pe termen lung
Pe de altă parte, analiştii ING susţin că, pe viitor, costurile pentru stabilitatea cursului de schimb vor fi mai ridicate decât avantajele pe care le oferă, "mai ales în condiţiile în care gradul de competitivitate al ţării este redus".
"În condiţiile unei pieţe benigne, leul este o monedă interesantă în grupul de monede similare, dar recentele tăieri de dobândă şi injecţiile masive de lichiditate pentru finanţarea deficitului bugetar cresc vulnerabilitatea leului, în condiţiile unei schimbări a sentimentului pe piaţa internaţională. Mai îngrijorători sunt însă factorii interni, precum dezechilibrul fiscal imens", avertizează analiştii ING.
ING nu se aşteaptă, însă, la corecţii de curs înainte de alegerile prezidenţiale, ceea ce va întârzia o revenire solidă a economiei româneşti şi "ar putea face din România o ţară codaşă la nivel regional – în contrast îngrijorător cu creşterea economică de peste 6% înregistrată în ultimii opt ani".
Mai mult, raportul subliniază că, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, "câştigătorul va dori să formeze un nou guvern care să îi reflecte viziunea", iar nesiguranţa în creştere ar putea pune presiune pe termen scurt asupra leului.
"Dar probabilitatea punerii în practică a unor reforme necesare creşte de asemenea, ceea ce ar fi un factor pozitiv pe termen mediu", mai arată analiştii ING.