Scenariul de bază al ING Bank România indică pentru acest an o inflaţie anuală de 4,5%.
Economistul-şef al ING Bank România, Nicolaie Chidesciuc, a precizat că scenariul de bază privind inflaţia include estimarea de majorare a preţurilor alimentelor cu 4,7%, dar avansul ar putea ajunge până la 8,5% sau chiar mai mult, având în vedere presiunile existente la nivel internaţional şi faptul că în trecut costurile locale şi cele internaţionale au avut evoluţii corelate.
„Dacă creşterea preţurilor alimentelor ajunge la 8,5%, această evoluţie va avea un impact suplimentar de 1,5 puncte procentuale asupra inflaţiei. Un impact adiţional de 1,2 puncte asupra ratei anuale a inflaţiei ar putea fi generat de eliminarea subvenţiilor la încălzire”, a explicat Chidesciuc.
El a menţionat că există şi alte riscuri privind scenariul de bază pentru inflaţie, de exemplu o eventuală depreciere sau stabilitate a leului faţă de euro, comparativ cu estimarea ING de apreciere nominală a monedei locale.
Chidesciuc consideră că probabilitatea ca inflaţia să se situeze la 6% la finele acestui an este destul de ridicată întrucât eliminarea subvenţiilor la energia termică este menţionată în acordul cu FMI, dar că şansele ca rata anuală se urce la 8% sunt foarte mici.
„Presiunile inflaţioniste sunt foarte puternice în România şi vor continua probabil să fie ridicate în 2012. România a majorat salariile din sectorul public în acest an, iar creşteri ar putea exista şi în sectorul privat, ceea ce ar influenţa inflaţia din 2012, având în vedere estimarea privind un avans scăzut al productivităţii. În plus, 2012 este un an electoral”, se arată într-un raport ING.
Analiştii ING au reiterat că riscurile inflaţioniste sunt ridicate, ceea ce face ca o reducere a dobânzii de politică monetară să fie improbabilă.
„Nu anticipăm o modificare a ratei de politică monetară în acest an. Mai mult, dacă va exista o schimbare a ratei dobânzii, este mai probabil ca acesta să fie în sensul creşterii decât în cel de scădere, întrucât inflaţia se accelerează în statele cu care există relaţii de comerţ, unde unele bănci centrale au majorat deja ratele cheie”, potrivit raportului.
În raportul asupra inflaţiei prezentat în luna noiembrie a anului trecut, banca centrală estima că rata anuală a inflaţiei va fi de 6,8% la finele primului trimestru şi va urca până la 7% în luna iunie, pentru ca ulterior să scadă până la 3,4% la sfârşitul acestui an. BNR a fixat o ţintă de inflaţie pentru acest an de 3%, plus/minus un punct procentual.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, joi, să menţină dobânda de politică monetară la minimul istoric de 6,25%, pentru a şasea şedinţă consecutivă, precum şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută la 15% şi, respectiv, 25%.
Banca centrală nu a mai modificat dobânda de politică monetară de pe 4 mai 2010 şi nivelul rezervelor minime obligatorii din noiembrie 2009, când a decis reducerea nivelului ratei aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30% la 25%.
Pe de altă parte, analiştii ING notează că datele privind evoluţia rezervelor valutare ale BNR în luna ianuarie indică că au existat intervenţii pe piaţa valutară, cu scopul de a proteja leul, de circa 500 de milioane de euro.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au crescut în ianuarie cu 257 milioane de euro la 32,68 miliarde euro, în contextul virării unei tranşe de circa 900 de milioane de euro de către FMI, reise din datele publicate marţi de banca centrală.
