În curând, întreprinzători pregătiți în Occident vă vor vinde batoane proteice produse din făină de greieri. Participanții la prestigioasele conferințe TED preamăresc virtuțile consumului de insecte, iar restaurante de top din marile orașe ale țărilor vestice promovează diferite feluri de mâncare din insecte, scrie prestigoasa publicație „The Economist”.
Se pare că insectele sunt noua modă alimentară, încurajată fiind de concepte precum: sustenabil, sănătos, contribuind la reducerea emisiilor de gaze de seră și extrem de nutritive (insectele conțin până la 65% proteine, de trei ori mai mult decât carnea de vită).
Totodată, cultivarea insectelor necesită o infrastructură și resurse reduse, ele putând fi hrănite chiar cu deșeuri. Atunci când sunt crescute în gospodării, insectele poate oferi un venit
alternativ familiilor sărace. În prezent, insectele sunt deja parte din alimentația unui număr de până la două miliarde de persoane, arată datele Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).
Cu toate acestea, există puține studii concludente privind cea mai bună modalitate prin care aceste creaturi pot ajunge în lanțul comercial ca o sursă obișnuită de hrană sau cum pot fi ele de ajutor în viitorul securității alimentare. În Thailanda funcționează 20.000 de ferme de greieri, dar un proiect de raport al FAO care a studiat legislația privind insecte în calitate de mâncare pentru oameni la nivel mondial a evidențiat un grad redus de supraveghere guvernamentală reală sau reglementare în domeniu.
Proiectul de Cooperare Tehnică Laos, un parteneriat între FAO și guvernul din Laos, a impus linii directoare pentru zonele unde se cultivă insecte, inclusiv privind igiena și siguranța alimentației acestora, pe baza unor standarde alimentare internaționale acceptate, cum ar fi Codex Alimentarius. O astfel de standardizare ar deschide calea pentru agricultura pe scară largă în condiții de siguranță, care ar putea contribui la securitatea alimentară, dar ar permite și exportul de insecte către statele occidentale, unde, în acest moment, cererea curioșilor depășește oferta. Legislație din majoritatea țărilor occidentale nu conține prevederi referitoare la insecte, dar rareori le interzice.
Ralf Haupts, un fost bucătar șef la Settha Palace, un hotel elegant din capitala Laosului, Vientiane, a contribuit la pregătirea unui prânz de greieri si alte insecte cu ocazia lansării proiectului Lao, în 2011. Ofertele au inclus paste și sushi și Haupts mărturisește că aroma de alune merge bine într-un sos tip Boscaiola cu brânză albastră si nuci. Dar el nu a beneficiat de nici un orientărilor standardizate, bazându-se în schimb pe cunoștințele de soția lui Lao, care „atenta, selectate în funcție de ceea ce a învățat de la bunica ei”. Ea a eliminat, de asemenea, anumite părți înainte de a le manca.
O mare parte din literatura de specialitate insuficientă care există sugerează să folosești „cunoștințele tehnice indigene” atunci când vine vorba de pregătirea sau colectarea insectelor care trăiesc în sălbăticie pentru a fi consumate în alimentație. Alan Yen, om de știință biolog la Universitatea La Trobe din Melbourne, Australia, a descoperit cazuri de colectori neexperimentați care adunau insecte pe cale de dispariție din pădurile mexicane.
Riscul apariției unor probleme este redus atunci când insectele sunt colectate și pregătite de către cunoscătorii locali.
Există peste 1.500 de specii de insecte comestibile cunoscute, iar multe dintre ele pot fi purtătoare ale unor agenți patogeni. Astfel, cunoștințele indigene și o reglementare adecvată au un rol cu mult mai mare decât doar cel de conservare.
Cert este că, în condițiile în care cererea pentru consumul de insecte în alimentația oamenilor este în creștele pe plan internațional, inovatorii și antreprenorii pot începe să ia în serios cultivarea acestora pe scară largă.
