Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, pe 16 iulie, amendarea ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plăţii sporului de 50% pentru angajaţii instanţei supreme, pentru că nu a respectat decizia CAB privind aceste sporuri. Decizia prevede că amendarea se pune în practică din 9 iulie, dată la care s-a hotărât că MFP trebuie să plătească 50% sporul de stres. Hotărârea a fost atacată cu recurs.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor, prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Angajaţii ÎCCJ au contestat, în instanţă, actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească pe 8 iulie salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis că documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plată doar dacă Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat. Astfel, Executivul a hotărât modificarea OG 119/1999 privind controlul intern şi cel financiar preventiv, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Executivului, în cadrul căreia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi. În urma deciziei, Curtea de Conturi devine mediator între Ministerul Finanţelor şi orice alt ordonator principal de credite.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va relua, tot pe 19 august, judecarea recursului declarat de Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a dispus plata drepturilor salariale în cuantum de 353.042 lei către Consiliul Superior al Magistraturii.
În altă ordine de idei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti, pe 24 iulie, al treilea proces împotriva Ministerului Finanţelor Publice, care este obligat, în termen de o zi, să plătească drepturile salariale ale angajaţilor instanţei supreme, adică aproape 1,5 milioane de lei.
