Autorităţile germane au constatat în ultimele luni o înmulţire a celor care cer azil, provenind din Serbia şi Macedonia. Numărul cererilor a crescut în septembrie la 2450, potrivit Ministerului Federal de Interne. Faţă de august ,sunt de două ori mai multe, iar pentru octombrie se aşteaptă din nou o avalanşă de cereri. Cei mai mulţi azilanţi sunt de etnie romă. Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich vorbeşte despre „oaspeţi nepoftiţi” şi despre „abuz”. El a anunţat de asemenea că intenţionează să trimită poliţişti ca întăriri la Oficiul Federal pentru Migraţie, pentru a accelera procedurile de azil. Cei mai mulţi dintre romi nu pot demonstra că sunt persecutaţi din raţiuni politice; ei fug de sărăcia din ţările în care se află, scriu cei de la Deutsche Welle.
Comisia Europeană: Romii nu caută azil
Pentru romii din Serbia sau Macedonia este relativ simplu să ajungă în Germania, Franţa sau alte ţări occidentale. De la sfârşitul anului 2009, cetăţenii celor două ţări balcanice nu mai au nevoie de vize pentru a ajunge în vest. Tot ce le trebuie este un paşaport valabil. O dată sosiţi la destinaţie, cei care cer azil sunt cazaţi în adăposturi în comun, fiind expulzaţi după o perioadă de două până la trei luni în ţara de provenienţă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Michele Cercone, a declarat luni, 15.10, la Bruxelles, că nu se poate vorbi despre azilanţi veritabili în cazul romilor din Serbia şi Macedonia. ” Vorbim aici despre oameni care vin din Balcani în UE fără a avea nevoie de vize. Problema e că mulţi dintre ei solicită azil şi, la final, în marea majoritate a cazurilor, se constată că cererile sunt nefondate. Multe cereri de azil ne vin din regiunea menţionată. Ele provoacă un adevărat blocaj, punând la grea încercare sistemele instituţionale de acordare a azilului în ţările afectate.”
Strategia pentru integrarea romilor nu este încă aplicată
Şi UE recunoaşte că romii trăiesc adesea în condiţii vitrege în ţările în care se află. O situaţie economică precară nu este însă motiv pentru a primi azil. Comisara europeană pentru Justiţie şi Drepturi Civice, Viviane Reding, a prezentat cifre alarmante în luna mai, cu ocazia prezentării politicii comune a UE pentru romi. „45 la sută din romii chestionaţi trăiesc în locuinţe fără bucătărie, baie şi curent electric. Unul din trei romi este şomer. 20 la sută din ei nu au asigurare de sănătate şi 90 la sută dintre ei trăiesc sub pragul sărăciei. Este îngrijorător”. În luna mai, cele 27 de ţări membre ale UE au prezentat, după ani de dezbateri, planuri naţionale de acţiune pentru ameliorarea situaţiei în care se află romii. Această etnie numără 10 până la 12 milioane de membri, fiind cea mai numeroasă minoritate de pe continent. Ţările UE recunosc că romii sunt discriminaţi, având un acces limitat la educaţie, muncă şi îngrijirea sănătăţii iar până în 2020 preconizează o mai bună integrare socială a romilor.
Miniştrii de Interne vor să reexamineze călătoriile fără viză
Strategia comună pentru integrarea romilor nu va provoca însă pe termen scurt un recul al cererilor de azil în occident. Din acest motiv, miniştrii de Interne din Franţa, Austria, Belgia, Luxemburg şi Germania au cerut Comisiei Europene să examineze posibilitatea reintroducerii obligativităţii vizei pentru cetăţenii Serbiei şi Macedoniei. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Michele Cercone, a confirmat că miniştrii de Interne vor să creeze până la finele anului un mecanism de reintroducere a vizei „în situaţii ieşite din comun”. Guvernul sârb s-a oferit luni să preia costurile pentru 10.000 de solicitanţi de azil din întreaga Europă. „Este pentru noi mai ieftin aşa decât să suportăm pagubele care vor apărea dacă nu mai avem libertate de mişcare”, a spus, în motivarea deciziei, premierul sârb Ivica Dacici, citat de agenţia de presă Beta.
Comisarul european pentru Muncă şi Protecţie Socială, Lazlo Andor, subliniază că strategia comună pentru integrarea romilor nu există în prezent decât pe hârtie. Proiectele, campaniile de informare şi măsurile concrete cuprinse în cele 27 de planuri de acţiune prezentate de ţările membre trebuie şi aplicate. „Planurile de acţiune naţionale nu reprezintă decât primul pas. Trebuie să ne ameliorăm cooperarea pentru a reuşi să micşorăm falia care îi separă pe romi de restul populaţiei, înainte de a fi nevoiţi să asistăm la o adâncire a ei”, a avertizat oficialul european.
