Studiul Generaţia digitală curpinde o descriere comportamentală a generatiei 2.0 (adolescenţi, 14-18 ani) şi a generaţiei 1.0 (tineri, 19-24 de ani) în comparaţie cu generaţia X (35-44 de ani) în ceea ce priveşte consumul de media, petrecerea timpului liber, identitatea personală şi generaţională, carieră şi modele de succes, tehnologie, informare şi internet.
Astfel, pentru membrii generaţiilor 1.0 şi 2.0 internetul este sursa ideală de informaţii, muzică şi comunicare cu prietenii, fiind accesat de acasă, de la şcoala sau facultate, de la serviciu sau de pe telefonul mobil. Generaţia X accesează internetul preponderent în scop de serviciu şi pentru a căuta informaţii de interes imediat.
Tinerii şi adolescenţii petrec în medie între 4 şi 6 ore pe internet, privitul la televizor fiind doar o activitate secundară, dublată de alte tipuri de activităţi. Generaţia X continuă să acorde o atenţie mare televizorului, cu precădere emisiunilor informative şi talk-show-urilor, în timp ce pe membrii generaţiei digitale televiziunea îi mai atrage doar prin canalele care prezintă documentare sau seriale.
Radioul continuă să trezească interesul adolescenţilor, acesta fiind însă ascultat online sau pe telefonul mobil. Tinerii ascultă radio în drum spre serviciu sau spre facultate, considerându-l un element ce rupe monotonia în maşina sau în mijloacele de transport în comun.
Veşti proaste pentru print: adolescenţii nu apelează la ziare şi reviste pentru a se informa decât foarte rar, preferând să caute informaţii online. Totuşi, pentru tinerii între 19 şi 24 de ani ziarele şi revistele continuă să fie interesante, aceştia declarând că le citesc zilnic sau aproape zilnic. Femeile cumpără reviste glossy şi/sau de business pe care le consideră utile pentru dezvoltarea personală.
Pentru membrii generaţiei digitale publicitatea online este mai puţin deranjantă decât cea de la TV. Adolescenţii consideră că publicitatea online este interactivă si la suscita interesul, recunoscând că îi informeaza şi îi influenţează în luarea deciziilor. Informaţiile din sunt însă dublate de cele găsite pe forumurile de discuţii sau cele obţinute de la prieteni.
Deşi cumpărăturile pe internet nu sunt încă foarte bine împământenite în România, atât adolescenţii cât şi tinerii spun că au încredere în mediul online pentru achiziţionarea de produse şi servicii. Nevoia de a cumpăra de pe internet apare în special atunci când produsele nu sunt altfel disponibile sau economiseasca timp achizitionand online.
Cercetarea face parte dintr-un ciclu de studii despre consumatorul român de internet, care îşi propune să ofere o imagine detaliată a noului val de consumatori. Din acesta vor face parte şi studiul Utilizatorul român de reţele sociale – realizat împreună cu SMARK, lansat la sfârşitul lunii iunie – şi The Voice of Internet User, dezvoltat alături cu IAB România, care va fi disponibil în cea de-a doua parte a lunii iulie.
Normal
0
false
false
false
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
