Cred că este bine să investeşti în afaceri pe care le cunoşti, le înţelegi şi ai un avantaj competitiv faţă de alţi candidaţi. Trăind şi muncind în România, cred că e mai bine să investeşti aici.
Aveţi afaceri în străinătate?
OK! Moldova o consideraţi străinătate? Am avut afaceri în Germania. În primii ani am înfiinţat o firmă în Germania şi apoi am avut un magazin de mobilă, unde vindeam produsele pe care nu le preluau marii clienţi.
Ce s-a întâmplat cu ele?
Istoria e în mişcare. Au fost închise.
Ce cifră de afaceri aţi avut pe grup în 2009?
Jumătate din cât ar fi trebuit să fie. În 2009 s-a estimat o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro, dar am realizat doar jumatate din această sumă. Cred că am ajuns la 150 de milioane.
Care a fost compania care a mers cel mai bine?
Nu am o statistică, dar pot să spun că cel mai bine a mers firma fiicei mele (Ara Toys, companie din grupul RTC care se ocupă cu distribuţia de jucării). Mă şi enervez. Ea măcar a făcut profit, eu am fost pe pierdere.
Ce pierdere aţi avut? Cam cât?
Câteva milioane bune… spre zece. Pe hârtie sunt mai mulţi, dacă adaugi şi diferenţele de evaluare, dar în realitate sunt zece.
Cu cât au scăzut chiriile în mall-uri şi care este strategia pentru magazine în 2010?
Chiriile în mall-uri au scăzut diferenţiat. Sunt mall-uri în care nu aş intra nici cu chirie zero şi sunt mall-uri în care abia în a doua jumătate sau la sfârşitul anului am reuşit să obţinem reduceri minimale, uneori chiar deloc. Pentru că în mod firesc, criza nu înseamnă „hai să reducem chiriile”, ci efectiv reducerea vânzărilor. În mod inevitabil am fi fost în situaţia de a intra în insolvenţă dacă nu ne reduceam costurile şi atunci a existat o înţelegere din partea mall-urilor. Dar de exemplu, acolo unde procentul e variabil, încă este peste nivelul chiriei de bază, nici nu s-a pus problema să reducem chiria de bază. Este aceeaşi.
Intenţionaţi să închideţi magazine anul acesta?
Asta este o întrebare de criză. La mine închiderea magazinelor nu este o preocupare de criză, este o activitate permanentă. Puţină lume ştie că noi am închis mai multe magazine decât avem. Primele magazine le-am închis prin anii ’90. Nu se numeau Diverta (…) Noi permanent facem o evaluare a profitabilităţii unui magazin şi potenţialului de viitor şi luăm decizia de închidere a magazinului, dacă nu este profitabil. Închiderea magazinelor nu este un fenomen care se va încheia vreodată. Acum dacă spun o sută, nu e chiar atât de rău. Mutarea de pe stradă în mall-uri a generat închiderea unor unităţi de 100 m şi deschiderea altora de 1.000 m. (…) Întregul comerţ stradal suferă, mai ales în domeniul cărţii, iar magazinele mici nu mai sunt atractive şi atunci a fost un proces firesc şi normal. Sunt şi magazine care nu pot fi profitabile, nu generează vânzări suficiente ca să aibă sens să le menţii.
Aţi reînceput să vă implicaţi în managementul holdingului?
Nu am încetat niciodată să mă implic în managementul holdingului. Care este nivelul de implicare, este întrebarea. Da, astăzi mă implic ceva mai mult decât anul trecut. Sunt un fan al construcţiei, nu al deconstrucţiei. Acum am reînceput să construim şi-mi face plăcere. În perioada de reducere a costurilor, trebuie să recunosc că am lăsat jobul acesta pe mâna unor oameni care se pricep mai bine ca mine.
Şi a mers varianta aceasta?
Da.
Care sunt rezultatele managerilor? De care sunteţi cel mai mulţumit dintre managerii dumneavoastră?
Am mulţi manageri. Ei îmi reproşează că sunt nemulţumit, dar pot să spun că sunt foarte mulţumit de ei şi nu cred că sunt manageri mai buni decât ai mei, pentru că altfel i-aş schimba. Sigur, atunci când ne întâlnim încerc să pun accentul pe ceea ce nu merge bine, nu pe ceea ce merge bine. Nu trebuie să ne punem lauri, ci să rezolvăm probleme şi atunci răzbate câteodată aşa o senzaţie: “A, tu nu eşti niciodată mulţumit!” Dar sunt foarte mulţumit de ei.
De ce nu aţi reuşit să vă listaţi pe bursă?
Nici n-am încercat, iar listatul în sine nici nu este o problemă, ci atragerea de capital. Anul trecut a fost imposibil să atragem bani, pentru că nu mai existau bani şi rezultatele erau de o volatilitate care nu dădeau o minimă bază de negociere. În condiţiile în care rulajele erau în continuă scădere. Până când nu atingeam baza, nu aveam cum să negociem.
În ce stadiu vă aflaţi cu vânzarea afacerii?
Nu sunt în niciun stagiu cu vânzarea afacerii. Nu a fost un moment propice să vând afacerea. Am fost tot timpul deschis şi am vândut vreo cinci business-uri până acum. Atunci când cred că există o oportunitate pentru mine o fac, dar astăzi nu este un moment propice pentru a vinde ceva. Nu a fost şi nu este un scop să vând ceva. Dacă apare o oportunitate care mie mi se pare că are sens, atunci o fac. Oportunitate înseamnă ca eu să am nevoie de bani pentru alte proiecte şi să vină cineva să facă jobul mai bine decât mine. Eu sunt bun la start up-uri, pe urmă mă plictisesc şi după aceea poate să o preia o multinaţională sau cineva care să gestioneze la nivelul la care l-am dus eu.
Pentru cât aţi vinde tot businessul, dacă ar fi să vindeţi?
Nu l-aş vinde, pentru că eu nu am făcut-o pentru bani. Sigur dacă ar veni cineva să-mi propună o sumă fabuloasă m-aş gândi… dar, problema este ce faci cu banii. Probabil aş folosi banii pentru a începe un alt business. De business nu o să scap niciodată pentru că este viaţa mea.
Cum mai merg afacerile din imobiliare?
Merg bine, suprinzător pentru situaţia actuală. Nu am avut probleme. Am îngheţat câteva proiecte, care nu erau începute. Am vândut jumătate din proiectul de la Sibiu, pe care l-am finalizat în noiembrie.
În ce stadiu se află clădirea de office de la Bucureşti?
Am amânat proiectul. Acum avem spaţiu excedentar. Avem spaţiu liber, putem să închiriem vreo 2.000 de mp, dacă găsim clienţi… Nici vorbă să construim acum, dar probail că la anul… Când e recesiune ai spaţiu excedentar, când e avânt nu ai spaţiu. Atunci trebuie să gândeşti anticiclic şi să începi din timp, pentru a nu te surprinde avântul că nu ai oameni, nu ai spaţiu, nu ai resurse.
Aveţi un portofoliu foarte mare de terenuri, aţi vândut ceva în ultimii doi ani?
Nu. De curând chiar am cumpărat teren, dar am vândut câteva spaţii comerciale. Dar nici nu cred că s-au mai vândut terenuri în ultimul timp. Eu am cumpărat doar ca să-mi completez o bucată de teren, nu a fost o achiziţie mare.
Care a fost cel mai mare eşec din business?
Nu ţin cont la eşecuri. Le uit rapid. Proverbul: „Cine nu munceşte, nu greşeşte”, se aplică şi în business, exact ca în orice alt domeniu. (…) Până la urmă contează rezultatul de la final. Încerci zece chestii, din care şapte îţi ies, trei nu şi nu poţi spune că sunt eşecuri, fac parte din a încerca şi a vedea ce merge. Dacă aş fi putut intui ce criză ne paşte, multe din lucrurile pe care le-am făcut în 2008 sau la începutul lui 2009 nu le-aş fi făcut. Dar cu informaţiile pe care le deţineam atunci (…) nu cred că am greşit, cu toate că în final s-au dovedit a fi greşeli.
Care este strategia de business pentru următorii ani 2-3 ani şi dacă aţi bugetat investiţii pentru acest an?
Deocamdată suntem pe modul de supravieţuire. Absolut tot cash-ul pe care îl putem genera în anumite business-uri merge către altele care nu produc cash, astfel încât să trecem tot vaporul peste ocean şi nu doar bucăţele din el. Se pare că am reuşit. Aproape toate business-urile au în ultimile şase luni un trend stabil sau ascendet.
Cum mai merg afacerile din IT?
IT
-ul este un business relativ constant. Afacerile de aici au mers mult mai bine decât cele din retail, pentru că ai nişte calculatoare trebuie să le întreţii, să le up datezi. Alături de afacerea cu chirii, it-ul a fost cel mai constant business. Pe primul loc sunt chiriile şi pe locul doi se situează afacerea cu IT-ul, aici vorbesc de partea de mentenanţă şi software, nu de distribuţia de IT, care a fost un dezastru (vânzarea a scăzut cu 50% în magazine). Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
