"În AGA de astăzi (n.red-vineri) s-a dat mandat să depunem toate diligenţele necesare pentru start-ul noului mecanism alternativ, iar eu vreau ca de luna viitoare acesta să devină operabil. Nu ne mai trebuie nicio aprobare, mai trebuie doar <marfă> de tranzacţionat. Domnul Ursache preşedintele Consiliului de Supraveghere, a spus deja că nu are nimic împotriva schimburilor de titluri FP", a declarat Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. Potrivit acestuia au existat semnale clare din partea clienţilor privind dorinţa de a vinde sau a cumpăra acţiuni ale Fondului Proprietatea în volume "semnificative". Circa 200 de companii ar putea fi aduse pe sistemul alternativ OTC (over the counter), tranzacţiile urmând a fi intermediate de către firmele de intermediere membre ale Asociaţiei Brokerilor. Potrivit unei hotărâri luate vineri, noii membri ai Asociaţiei trebuie să plătească o taxă de admitere de 20.000 de euro.
Discuţii privind aducerea acţiunilor pe noua platformă au exitat şi cu managementul Dacia, însă, potrivit unor surse din piaţă, şansele pentru o revenire a producătorului de autoturisme sunt reduse. Compania Automobile Dacia Piteşti a fost delistată de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) la începutul anului 2003. Alte societăţi importante care au fost listate, şi care ar putea avea în continuare acţionari minoritari ce nu au posibilitatea unui exit sunt ArcelorMittal Galaţi (fosta SIDEX Galaţi), Terapia Cluj sau Arctic Găeşti.
"Vizăm atât companii care au fost pe Bursă cât şi companii care nu au fost. Este vorba şi despre un grup compact al societăţilor bancare care sunt companii închise şi ale căror acţiuni mai sunt transferate de la o persoană la alta însă în lipsa unui mecanism. Aici mă refer în primul rând la BCR, sau şi la alte alte divizii din cadrul băncilor. Apoi mai sunt destul de multe persoane fizice care de exemplu au acţiuni la Banca Ţiriac (n.red. actuala Unicredit Ţiriac Bank). Alte exemple ar fi Astra Vagoane sau Romexterra Bank", spune Nicolae Gherguş, directorul societăţii de intermediere Confident Invest şi membru al Asociaţiei Brokerilor.
Proiectul ROTC va avea şi o secţiune specială pentru start-up-uri – companii care sunt interesate să se listeze pe BVB, însă care doresc să testeze mai întâi piaţa. Firmele în cauză nu vor avea obligaţia de a îndeplini criteriile de transparenţă impuse în piaţa reglementată.
"Cred că vom merge pe ideea de a le trimite o scrisoare prin care să le descriem mecanismul, eventual vom face şi road-show-uri. Mergem direct la emitent dacă vor exista solicitări în acest sens", a declarat Gherguş.
O parte dintre acţionarii minoritari ai Fondului Proprietatea sunt de părere că apariţia unei alternative pentru vânzarea titlurilor primite ca despăgubire este îmbucurătoare, însă subliniază faptul că "adevăraţii" cumpărători nu vor investi într-un sistem OTC. Datorită acestui fapt ei se îndoiesc că preţul stabilit prin mecanismul ROTC va fi la fel de bun precum cel care va fi în piaţa reglementată, după listare.
"Nu am nimic împotriva ROTC dar nouă nu ne rezolvă problema fundamentală şi anume aceea de a ajunge să avem o valoare realistă pentru acţiunile deţinute. Am vorbit personal cu manageri de fonduri din Germania şi mi-au spus <listaţi FP şi eu voi veni să cumpăr pachete aşa cum am cumpărat sau aş cumpără SIF-uri>. Numai o cerere puternică din partea acestora ar putea susţine un preţ aproape de valoarea nominală", a declarat Marius Murgu, acţionar al FP şi preşedintele alianţei proprietarilor de imobile naţionalizate. Majoritatea fondurilor străine de investiţii nu pot cumpăra titluri din pieţe nereglementate, potrivit statuturilor pe baza cărora acestea funcţionează.
Tranzacţionarea acţiunilor nelistate în cadrul platformei ROTC ar putea întâmpina şi o serie de piedici, precum lipsa acordului societăţii emitente. Astfel chiar dacă potrivit legii societăţilor comerciale nu este necesar un aviz din partea companiei pentru a se face o tranzacţie cu acţiunile acesteia, conducerea firmei poate stabili în consiliul de administraţie ca transferul de proprietate să fie posibil numai în urma unei decizii a Adunării Generale. De asemenea Asociaţia Brokerilor mai are de stabilit împreună cu Ministerul de Finanţe modul exact în care vor fi impozitate câştigurile celor care tranzacţionează.
"Este clar că vom cere acordul companiilor pentru a face posibil schimbul de acţiuni pe această platformă. În plus trebuie să stabilim exact felul în care va decurge impozitarea, este o procedură destul de complexă. Din ce am înţeles însă, ni se va aplica totuşi un sistem similar cu cel valabil în cazul pieţei BVB", a declarat Gherguş.
Mecanismul ROTC este practic un modul al Arena – sistemul de tranzacţionare folosit pe BVB, el funcţionând pentru o perioadă foarte scurtă ca platformă a segmentul XMBS din cadrul pieţei RASDAQ. Bursa de la Bucureşti va încasa o cotă-parte din comisioanele practicate de către brokeri în sistemul ROTC.
