Din Germania, autoritatea de supraveghere financiară BaFin a atenţionat că în curând schemele de pensii ar putea fi forţate să reducă plăţile către pensionari din cauza dobânzilor mici. Dobânda de politică monetară a BCE, banca centrală a zonei euro, este la minimul record de 0,25%, iar cea pentru depozite la -0,4%.
Alfred Gohdes, şeful diviziei din Frankfurt a Willis Towers Watson, cea mai mare firmă de consiliere pentru in-vestitori instituţionali, a descris inter-venţia BaFin drept „neobişnuită“.
„În Germania, un singur fond de pensii a mai redus beneficiile. S-a întâmplat în urmă cu 10 ani. Acum, probabilitatea este mare ca beneficiile să fie reduse din nou dacă persistă dobânzile mici. Sistemul de pensii este otrăvit lent“, a spus el.
Problema este că randamentele obligaţiunilor guvernamentale, investiţiile preferate ale fondurilor de pensii, sunt foarte jos sau chiar negative. Yieldurile bondurilor germane cu scadenţa la 10 ani sunt aproape de zero, iar cele ale titlurilor cu maturitatea mai mică de cinci ani sunt deja negative. „Dobânzile ultramici ale bondurilor germane au aruncat în haos planurile de pensii. Dobânzile ar trebui să crească la 5% pentru a atenua criza. Dar nu văd să se întâmple aşa în următorii trei ani“, spune Amin Rajan, analist la Create Research.
În Franţa, în urmă cu câteva săptămâni şeful celui mai mare fond public de pensii de acolo a avertizat că multe fonduri de pensii din Europa vor fi distruse dacă BCE nu revine asupra politicii de dobânzi foarte reduse.
„Multe fonduri de pensii din Europa vor face implozie în următorii 2-3 ani“ dacă BCE îşi va continua politica dobânzilor mici, a declarat Philippe Desfossés, directorul executiv al ERAFP, fondul de pensii de 24 de miliarde de euro al funcţionarilor publici din Franţa.
Desfossés recunoaşte că BCE se află în situaţia în care niciuna dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie nu este atrăgătoare, dar cere instituţiei să rezolve problemele care afectează industria pensiilor.
Temerile nu ocolesc nici Elveţia. Economiştii de acolo au avertizat chiar de anul trecut că decizia băncii centrale de a reduce dobânda de referinţă pentru depozite la -0,75%, yieldurile negative ale obligaţiunilor şi volatilitatea în creştere de pe piaţa valutară pot împinge fondurile de pensii elveţiene în faliment.
Şeful consiliului de administraţie al fondului de pensii Profond, care se ocupă de beneficiile angajaţilor mai multor firme mici şi medii, a atras atenţia că oamenii realizează lent cât de distrugătoare sunt dobânzile negative şi că fără lobby îngrijorările celor care-şi strâng banii la bancă şi ale fondurilor de pensii nu sunt luate în serios.
Toate activele fondurilor de pensii elveţiene au fost afectate de dobânzile foarte mici, a explicat Olaf Meyer, citat de site-ul Investment&Pensions Europe. El a caracterizat politica băncii centrale ca o „redistribuire motivată politic“ a finanţării dinspre sectorul privat spre guvern.
„Nu mai funcţionăm într-un sistem de piaţă“, a afirmat Meyer.
Din Olanda, ABP, cel mai mare fond de pensii european, a indicat luna trecută că „există posibilitatea“ ca beneficiile să fie reduse în 2017 din cauza scăderii dobânzilor. ABP se ocupă de pensiile unei şesimi din populaţia Olandei.
În Suedia, fondul AP2, care administrează 180 de miliarde de dolari în pensii pentru suedezi, a avertizat că populaţia celei mai mari economii scandinave încă nu realizează ce consecinţe profunde au dobânzile negative asupra banilor puşi deoparte pentru pensii.
Eva Halvarsson, CEO-ul AP2, spune că guvernul ar putea fi nevoit să acţioneze pentru a-i pregăti pe suedezi pentru veşti rele, notează Bloomberg.
Unele ţări europene relaxează legislaţia care obligă fondurile de pensii să investească în active sigure cum sunt obligaţiunile guvernamentale, acum nerentabile din cuza dobânzilor mici. Schemele de pensii sunt încurajate astfel să se îndrepte spre investiţii mai profitabile, printre care proprietăţile imobiliare şI acţiunile, dar acestea sunt mai riscante.
