Guvernatorul BNR a spus că o creştere economică pe termen lung poate fi generată în primul rând de politicile structurale, care nu sunt însă făcute şi care plictisesc şi obosesc.
El a dat exemplu în acest sens Germania, care a făcut reformă structurală şi a avut creştere economică.
„Uitaţi cine poate să creeze pe termen lung creştere economică – în primul rând politicile structurale, exact cele pe care nu le facem şi ne mai şi plictisim. Până şi noi la Banca Naţională… bai, iar o iau ăştia cu politica structurală, aoleu! Se plimbă aşa pe la ureche, iar politică structurală?! Iar vine Fondul şi ne zice faceţi politici structurale, iar vine Uniunea Europeană, faceţi politici structurale. Suntem plictisiţi toţi, suntem obosiţi, de fapt, de politici structurale şi de reforme structurale, suntem obosiţi. (…) Cine a făcut reformă structurală a avut creştere economică. Germania a avut. Ştiţi că în Germania 20 de ani, într-adevăr au trebuit să plătească factura extraordinară a stimulării landurilor de est, dar 20 de ani nu a crescut salariul real şi acum se ceartă cu grecii. În schimb, de când a intrat în zona euro – să nu mă pârâţi, prietenii mei sunt greci, în Grecia salariul s-a dublat real. Care are dreptate? Sunt nemţii nişte teutoni? Or fi, dar uite! Faci reforme structurale, beneficiezi de creştere economică. Uitaţi ce pot să facă politicile structurale, cele care ne obosesc şi pe noi. Noi în cadrul Consiliului de Administraţie, când facem – apropo de comunicate – zic măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm”, a afirmat Mugur Isărescu, luni seară, la Universitatea Maritimă din Constanţa, la deschiderea lucrărilor proiectului „Academica BNR” 2013.
Guvernatorul BNR a menţionat că politicile economice pot să influenţeze creşterea economică pe termen scurt, însă de multe ori trebuie să o tempereze, astfel încât ciclul economic să nu „se prăbuşească prea mult când vine jos”.
„Pe termen scurt, politicile economice pot să influenţeze creşterea economică, dar nu neapărat în sensul creşterii, de multe ori trebuie să tempereze creşterea economică pentru ca atunci când ciclul economic vine jos să nu se prăbuşească prea mult. Şi să avem cam aşa: 5 la sută trebuia să avem în 2006, 2007, 2008, 2 la sută, nu minus 5 la sută sau 6 la sută în 2009, 2 la sută, şi poate că era mai bine. La ciclul următor, când noi nu o să mai fim la Banca Centrală, o să fie alţii, probabil că se va învăţa, necazul este că nicio generaţie nu învaţă de la cea precedentă”, a spus Isărescu.
Isărescu a precizat că atunci când cineva spunea că „economia duduie”, el a avertizat: „Atenţie să nu bubuie!”.
Guvernatorul BNR a menţionat că o altă problemă este că ciclul economic nu se suprapune cu cel politic şi că dacă există o creştere economică într-o perioadă preelectorală, atunci politicienii trebuie să ofere ceva populaţiei.
„Foarte greu se suprapune ciclul acesta economic şi financiar cu ciclul politic. Că dacă într-o perioadă preelectorală ai deja creştere economică 5 la sută, omul politic trebuie să dea ceva. Eu am fost acolo, nu-i critic: dacă nu le dai, te fluieră lumea, ăsta este adevărul. În politică, dacă dai, e aşa şi aşa, dacă nu dai te fluieră, iar dacă iei, mai bine pleci definitiv, e sinucidere curată. Şi atunci, pentru că ciclul politic, cu ciclul financiar şi economic nu se suprapun, ies lucruri pe care după aia le judeci «ce bine era dacă nu făceam». (…) Eroarea a pornit când s-a apăsat pe acceleraţie, nu când s-a apăsat pe frână. Când s-a apăsat pe frână ne-am speriat. Aşa se intră în derapaj, apeşi prea tare, nu pentru că ai apăsat pe frână, ci pentru că anterior ai apăsat prea mult pe acceleraţie”, a mai spus Isărescu.
Banca Naţională a României organizează, în perioada 2-6 septembrie, la Constanţa, a doua etapă a proiectului educaţional „Academica BNR” 2013.
Discuţiile se vor axa pe teme privind rolul instituţiilor de învăţâmânt şi al băncii centrale în sporirea nivelului de educaţie financiară a publicului, problematica financiar-bancară europeană, procesul de convergenţă cu Uniunea Europeană, dezvoltarea activităţii economice şi a sectorului bancar în general.
