‘Sistemul bancar românesc nu are o expunere directă pe criza datoriilor suverane din Grecia, dar există canale posibile de extindere şi acestea trebuie să fie strict monitorizate’, a apreciat Mugur Isărescu. Băncile greceşti controlează în prezent aproximativ 16% din activele bancare din România.
Guvernatorul BNR a descris situaţia de ansamblu a sistemului bancar local ca fiind ‘sub control’, explicând că circumstanţele din trecut au plasat băncile locale într-o situaţie mai bună pentru a face faţă crizei datoriilor suverane. România a fost grav lovită de criza financiară globală în iarna lui 2008, iar în luna martie 2009 a decis să solicite ajutorul Fondului Monetar Internaţional.
‘Ne-am uitat la toate băncile pe care le avem şi în principal este vorba de bănci româneşti cu capital străin, majoritatea susbsidiare ale unor grupuri financiare din Europa. Am cerut băncilor mamă să majoreze capitalul cu mult înainte ca băncile europene să fie supuse testelor de stres’, a precizat guvernatorul BNR. ‘Pot să vă spun că testele noastre de stres şi cerinţele de capital au fost mult mai dure decât în cazul testelor realizate în Europa’, a adăugat Mugur Isărescu.
Ca urmare a cerinţelor BNR, băncile româneşti au depăşit normele internaţionale privind capitalizarea. La finele primului trimestru din 2011, rata de solvabilitate în sistemul bancar românesc era de 14,88%, în condiţiile în care acordul de la Basel prevede o rată de 8%. ‘Toate băncile mamă s-au comportat impecabil. Nu a existat nicio întârziere, nicio discuţie sau reacţie negativă, comportamentul acţionarilor principali a fost impecabil’ a spus Isărescu.
Cu toate acestea, în prezent guvernatorul BNR nu exclude o posibilă extindere în România a ceea ce el numeşte ‘o situaţie foarte critică’, adăugând însă că BNR este pregătită să reacţioneze chiar dacă canalele de contagiune sunt foarte înguste. ‘Desigur că am putea să ne confruntăm cu o contagiune financiară care se poate manifesta pe calea capitalului, însă acest canal este foarte îngust şi până acum a funcţionat în sens invers. Pentru noi canalul capitalului a funcţionat în mod pozitiv, adică băncile mamă şi-au majorat contribuţiile de capital către subsidiarele din România’, a explicat Mugur Isărescu. Acesta a adăugat că România nu are expunere pe datoriile Greciei şi nici pe ale altor state din Europa, în timp ce băncile mamă au o expunere puternică pe România.
În momentul în care România a fost lovită de criza financiară globală, FMI a convenit Acordul de la Viena, conform căruia băncile străine au promis că îşi vor menţine expunerea pe România la un nivel ridicat. În prezent însă, potrivit lui Mugur Isărescu, acordul a fost relaxat. ‘La ultima reînnoire din primăvară, am simţit să ar trebui să dăm mai multă flexibilitate acordului de la Viena astfel încât expunerea băncilor mamă pe România să fie mai flexibilă în funcţie de nevoile de fonduri ale instituţiilor mamă. Credem că România a depăşit impactul perioadei dificile’, a spus Mugur Isărescu.
Cu toate acestea guvernatorul BNR nu exclude ca, în anumite cazuri, băncile mamă să retragă sume de bani din România. ‘Nu exclud anumite ieşiri de capital care ar putea să aibă o influenţă pentru România. De exemplu, în cazul în care expunerea unei bănci faţă de subsidiara sa din România ar fi redusă brusc. Însă monitorizăm retragerile de capital şi credem că acest canal de contagiune, via mişcările de capital, nu va crea turbulenţe pe piaţa din România’, a estimat Mugur Isărescu.
Ceea ce îl îngrijorează mai mult pe guvernatorul BNR este canalul psihologic al contagiunii, care ar putea declanşa reacţii iraţionale. ‘Într-o situaţie de criză atmosfera este puternic iraţională. Însă suntem pregătiţi să facem faţă şi unui asemenea scenariu. Am învăţat cum să trimitem mesaje în aşa fel încât un asemenea impact să fie limitat’, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR mai consideră că în situaţii de criză moneda este un instrument util. ‘Flexibilitatea monedei şi faptul că leul se poate mişca în anumite limite, putând absorbi din tensiuni, în special pe partea iraţională. Dar trebuie să fim atenţi, pentru că există un punct de la care rata de schimb poate transmite panică. Dar, în limite rezonabile, poate absorbi panica iraţională’, a spus Mugur Isărescu.
