„Banca Naţională, indiscutabil, urmăreşte stabilitatea preţurilor. Datele pe care le avem în prezent ne certifică pentru partea a doua a anului că rata inflaţiei se va diminua. Este adevărat însă că impactul creşterii preţurilor la alimente şi energie pe plan internaţional schimbă într-o anumită măsură perspectiva evoluţiei indicelui preţurilor de consum faţă de previziunile prezentate în public anterior. Problema sau dificultatea constă în faptul că atât inflamarea inflaţiei începând cu vara anului trecut, cât şi noii factori de creştere a preţurilor, nu pot să fie combătuţi cu instrumentele pe care le avem noi la dispoziţie. Aşa cum am mai spus, nu suntem în faţa unei situaţii uşoare, a unei decizii uşoare”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX.
Întrebat dacă noua prognoză indică o inflaţie mai mare, Isărescu a confirmat, arătând însă că nu pot fi prezentate detalii decât la următorul raport trimestrial asupra inflaţiei, de la începutul lunii mai.
„Deocamdată faptul că am fost prudenţi în reducerea ratelor de dobândă ne ajută, pentru că suntem relativ bine poziţionaţi cu o rată a dobânzii de politică monetară şi în condiţiile noilor perspective. Cred că am spus destule”, a continuat guvernatorul băncii centrale.
BNR ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual, în timp ce prognoza este de 3,6% la finele anului. Estimarea a fost revizuită în luna februarie, de la 3,4%.
Isărescu a adăugat că, în condiţiile unor influenţe externe, este posibil ca inflaţia să urce în următoarele luni, pentru ca în a doua parte a anului să fie înregistrat un trend dezinflaţionist.
„Deocamdată ne aflăm cu rata de politică monetară la un nivel adecvat. Mai trebuie să avem în vedere şi condiţiile monetare în sens larg, şi anume faptul că şi dacă avem în vedere ultima scădere (a rezervelor minime la valută – n.r.), nivelul rezervelor minime obligatorii în valută şi lei este destul de ridicat şi că uşoara apreciere nominală a leului a întărit întrucâtva să-i spun condiţiile de politică monetară. În consecinţă, textul din comunicat sugerează că nu suntem în situaţia de a pericilita cu măsurile de politică monetară reluarea creşterii economice şi că politica noastră antiinflaţionistă este compatibilă cu redresarea economică”, a continuat Isărescu.
Guvernatorul BNR recunoaşte că ponderea mare a preţurilor volatile şi a celor administrate creează o problemă băncii naţionale din perspectiva necunoaşterii momentului în care se operează modificări ale preţurilor reglementate.
„A ajuns până acum o chestiune cu miez. Dacă la ce se întâmplă pe plan internaţional să zicem că este de aşteptat practic să avem incertitidine, am dori, binenţeles, ca legat de calendarul modificărilor interne să fie o mult mai mare rigoare, pentru ca noi să putem include în programele noastre şi să nu pierdem credibilitate. Aş menţiona aici că nu numai banca naţională pierde credibilitate, dar şi Guvernul”, a explicat Isărescu.
La începutul lunii februarie, FMI a cerut autorităţilor de la Bucureşti să renunţe la preţurile reglementate la gaze şi energie electrică şi să prezintă o nouă formulă de calcul. Reprezentanţii Fondului au declarat că prima fază a liberalizării preţurilor va viza alţi consumatori decât populaţia.
Ulterior, Guvernul a anunţat că va stabili, până în septembrie 2011, un calendar al liberalizării preţurilor, în baza căruia tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015.
Premierul Emil Boc afirma la începutul lunii februarie că Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii vor defini până la finele anului consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi crearea de mecanisme de protecţie a acestora, în perspectiva măsurilor care se vor lua pe perioada 2013-2015.
