Reducerea dobânzii la lei cu 0,25 pp de către BNR este mai mult simbolică ca impact la nivelul pieţei bancare.
Dobânzile la creditele de consum în lei sunt foarte ridicate, potrivit statisticii BNR. La creditele noi de consum cu dobânda fixă pe maximum 1 an, media dobânzilor din piaţă era de 13,74% în septembrie-ultimele date disponibile. Creditele de consum cu dobânda fixă și cu scadențe între 1 și 5 ani aveau o dobândă de 12%. Lucrurile stau mai prost dacă ne uităm la dobânda reală a unui credit, cea care include şi comisioanele şi alte taxe prezentate de bănci separat: DAE 16,87%.
Creditele de consum în euro sunt considerabil mai ieftine, însă acum vor fi disponibile pentru o parte atât de mică a potenţialilor clienţi, după ce BNR a aprobat noul regulament de creditare, încât la capitolul credite noi vom vedea volume minuscule.
Pe luna septembrie, dobânda la creditele noi în euro era de 6,93% şi DAE de 8,69%.
Dobânzile la lei sunt, deci, aproape de două ori mai mari decât cele la euro.
În cazul creditelor în lei este îngrijorătoare şi tendinţa de creştere a dobânzilor din ultimele cinci luni. În luna mai dobânda la DAE la creditele în lei era de 15,13%.
Evoluţia dobânzilor este corelată şi cu cea a pieţei interbancare. ROBOR la 3 luni, unul dintre indicatorii importanţi pentru evoluţia dobânzilor variabile, a stat de la sfârşitul lunii martie la sub 6%. Din luna septembrie acesta a stat constant la peste 6%, însă în limita dobânzii de referinţă. Volatilitatea de pe pieţele externe cu siguranţă nu a ajutat la apetitul pentru risc al băncilor care au scumpit preţul la care se împrumută între ele.
Băncile comerciale din România cer o marjă foarte mare peste dobânzile de pe piaţa interbancară. Dacă scădem media ROBOR la 3 luni pe septembrie din media DAE pe sistem, observăm o diferenţă de 10,87pp. Asta este marja băncii.
Însă diferenţa dintre ROBOR şi DAE nu spune toată povestea. Băncile nu se finanţează doar de pe piaţa interbancară. Cea mai importantă parte, pentru multe bănci din România, este constituită de finanţarea de la populaţie şi firme prin depozite. Dobânda medie plătită de bănci pentru a ţine depozitele populaţiei pe o perioadă de până la 12 luni era de 6,54% în septembrie, în scădere faţă de nivelul de 6,8% din luna mai, luat ca referinţă şi pentru dobânda la credite. Astfel, în timp ce dobânda la credite a crescut, cea la depozite a scăzut. Dacă ne raportăm la diferenţa dintre dobânda la credite şi cea la depozite, observăm că diferenţa care rămâne la bancă este de 10,33 puncte procentuale.
Profiturile băncilor din România din ultima vreme nu arată că acestea ar câştiga efectiv foarte mulţi bani. Pentru că o bună parte din creditele acordate anterior au devenit neperformante (şi încă nu s-a ajuns la vârf), băncile îşi extrag banii pentru supravieţuire din diferenţa mare dintre banii pe care îi plătesc să se împrumute şi cei pe care îi primesc din împrumuturi. Şi chiar dacă nu s-au prea dat credite de consum în ultimii doi ani, afirmaţia stă în picioare şi pentru soldul de credite acordate anterior, multe din împrumuturi fiind date la marje de dobândă mai mari decât cele din ultima perioadă.
Ce spun bancherii
Radu Gheţea, şeful CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Bancherilor, spune că „măsura (coborârea dobânzii-cheie-n.red.) nu garantează o cădere generalizată a dobânzilor”. „Unele bănci vor modifica dobânda în jos, cu 0,25% sau chiar cu un punct, altele vor alege să nu modifice dobânda”, mai spune acesta. Gheţea declara în urmă cu ceva mai bine de o lună că există spaţiu ca băncile să taie până la 2 pp la dobânzi în următorul an.
Lucian Anghel, economist-şef al BCR, susţine că impactul asupra dobânzilor la credite ar trebui să fie similar cu nivelul reducerii, respectiv de 0,25 puncte procentuale.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că are încredere că piaţa va aduce de la sine o reducere a dobânzilor. dar că băncile trebuie să fie atente la ecartul dintre dobânda la depozite şi cea la credite.
