De ce? Pentru că trebuie să achităm nota de plată a unei creşteri care a depins prea mult de economisirea externă, adică de banii care au fost investiţi de străini în România şi care s-au tradus în adâncirea defi citului de cont curent. “Criza a fost declanşator şi accelerator pentru ajustarea de acum. Dacă nu venea, ieşeam mai greu din euforie. Ajustarea apărea oricum, dar am fi avut un soft-landing. Acum, se conturează un hard-landing, cel puţin pe partea de PIB. Dacă ne uităm la şomaj, nu prea e hard-landing”, a spus Isărescu.
Şi băncile, şi companiile, şi consumatorii au avut un comportament “prociclic”, adică au mers cu împrumuturile mai mult decât le permitea productivitatea, lucru care, în criză, cântăreşte şi mai mult în factură, precizează Isărescu: “Nu mă aşteptam ca România să devină atât de rapid un shopping center”.
“În anii ’90‚ recunoşteai românii în aeroporturi după numărul de pungi de plastic”, spune Isărescu, explicând că aceasta a fost consecinţa unui ciclu de îndatorare de zece ani care s-a rezolvat printr-un alt ciclu, de plată, care a durat încă zece ani, până în 1989. Acelaşi fenomen s-a repetat în perioada 2002-2008, iar acum a venit nota de plată.
Situaţia a început să derapeze încă din 2006, iar cireaşa de pe tort a fost politica fiscală păguboasă, explică oficialul BNR. “Sectorul public nu trebuia să intre în gelozie cu acela privat (…) optim era ca România să aibă chiar un surplus bugetar”, spune Isărescu.
Iar situaţia nu s-a remediat nici până acum, deşi sectorul privat a trecut, cel mai probabil, pe excedent de cont curent în 2009, bugetul are un deficit şi mai mare, detaliază guvernatorul.
“Este o tipologie îngrozitoare. Problema cea mai importantă care trebuie tratată este structura nesustenabilă a cheltuielilor bugetare”, a completat Isărescu, care a precizat că procesul de convergenţă la zona euro este încă realizabil pentru România, dar cu o mare schimbare de accent, dinspre inflaţie şi chestiunea dobânzilor spre problema deficitului public. Convergenţa este procesul prin care atât preţurile, cât şi veniturile unei ţări emergente nou-intrate se omogenizează cu acelea din Uniunea Europeană, fenomenul fiind posibil doar în prezenţa unei creşteri susţinute de productivitate. La rândul său, productivitatea este posibilă doar prin investiţii.
“România va avea încă vreo câteva decenii deficit de cont curent, pentru că vom avea şi în ce investi în această ţară, avem nevoie de drumuri”, spune Isărescu. O parte din bani ar trebui să vină şi din fonduri europene. Însă absorbţia fondurilor merge mai greu decât ar fi trebuit.
“De unde dă România cele 20 de miliarde pe care le-a luat ca finanţare? Din cele 30 de miliarde pe care le are de luat de la UE. Problema e că, dacă aceste 20 miliarde de euro reprezintă un împrumut, cele 30 miliarde de euro sunt făcute din zeci de mii de mici proiecte, care întâmpină birocraţie sau diferenţe de interpretare legislativă”, mai spune Isărescu.
De asemenea, potrivit oficialilor băncii centrale, România ar trebui să se bazeze şi pe economisirea internă pentru a compensa scăderea investiţiilor externe. Însă şi aici există un pericol: dacă economisirea va creşte prea repede, va fi pusă în pericol redresarea economică pe termen scurt.
România îşi va relua creşterea economică din trimestrul al treilea sau, cel mai târziu, din trimestrul al patrulea, faţă de trimestrul anterior, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în condiţiile în care producţia industrială şi-a revenit încă din prima parte a anului.
“Dacă ne luăm după producţia industrială, economia a luat-o deja în sus şi e în proces de recuperare. Am plecat de la -12% şi am ajuns la -6%, în condiţiile în care cifrele apar cu două luni întârziere, iar datele privind produsul intern brut (PIB), cu şi mai mult”, a spus Isărescu.
“De acum, singura direcţie e în sus, nu ştim cu cât, însă contează calitatea creşterii”.
Răspunsurile lui Isărescu pentru cititorii Business Standard:
Blocajul din Justiţie
> Guvernatorul a lăsat de înţeles că ar putea discuta în Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară situaţia provocată de încetarea activităţii în Justiţie. “Mi-aţi dat o temă”, a fost răspunsul lui Isărescu la întrebarea Business Standard dacă situaţia va fi discutată de şefii de la BNR, CSA şi CNVM, în condiţiile în care termene de executare silită sunt amânate pentru anul viitor.
Mandatul de guvernator
> Nu există un partid care să-l fi propus pe guvernator pentru un nou mandat. Isărescu mizează pe consens, deşi cutuma este ca un partid să-şi asume propunerea. Oficialii PDL au indicat că Isărescu ar urma să fie propunerea lor.
Cursul leu/euro
> Paritatea leului faţă de euro este “decuplată” şi nu “decalată” faţă de celelalte monede din regiune, spune guvernatorul. După o depreciere iniţială mult mai abruptă decât a leului, zlotul, forintul şi coroana au câştigat aproximativ 10% în ultimele şase luni.
