„Nu vom concura bineînţeles cu restaurantele, probabil că viitorul Centrului Vechi al Bucureştiului va înclina spre ceea ce se întâmplă în prezent. Dar cred că reabilitarea şi readucerea spiritului se poate face numai cu instituţii care au şi resurse financiare. Nu cred că reabilitarea s-ar putea face numai cu bani bugetari sau de la municipalitate”, a afirmat Isărescu, prezent la lansarea volumului „Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştilor”, semnat de arhitectul Cristina Ţurlea.
Guvernatorul băncii centrale spune că dezvoltarea financiar-bancară nici n-ar mai permite pentru clădirile din zona istorică să fie sedii de bancă, arătând că inclusiv în City-ul londonez sau pe Wall Street mai sunt doar puţine sedii centrale ale marilor instituţii financiare.
„Să nu cumva să ne gândim că putem reface centrul financiar-bancar al Bucureştiului ca atare. (…) Cred că să readucem o parte din instituţiile financiare în Centrul Vechi se mai poate. Bursa de Valori ar fi un exemplu şi ar trebui să revină în clădirea Bibliotecii Naţionale. Camera de Comerţ a răscumpărat această clădire, care păstrează şi ringul bursei. Simbolul bursei, ringul, refăcut, ar arăta că această ţară are tradiţie. A păstra istoria şi a o readuce în prezent este o datorie a acestei generaţii”, a mai spus Isărescu.
Despre autoare, Isărescu crede că a furat „în sens pozitiv” de la profesorul Nicolae Noica curiozitatea de a scotoci, dar şi de la angajaţii băncii centrale capacitatea de a lega lucrurile precum un bancher.
„Aş remarca şi buna documentare, pentru că am descoperit lucruri pe care nu le ştiam, şi sunt chestiuni asupra cărora m-am aplecat din pasiune în ultimii 20 de ani”, a mai spus şeful băncii centrale.
Editurile Cadmos şi Meronia au publicat albumul Cristinei Ţurlea „Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştilor”. Cuvântul înainte este semnat de Mugur Isărescu, ediţia fiind îngrijită de Stelian Ţurlea.
În preajma ultimului război mondial, în centrul istoric al Bucureştiului funcţionau, în jurul palatului vechi al Băncii Naţionale a României, 140 de bănci, zona fiind extrem de importantă pentru viaţa economică a ţării, un adevărat „city” financiar-bancar. Despre cum au dispărut acestea se poate afla din acest album. Autoarea a ordonat textele albumului în felul următor: băncile, începând cu Banca Naţională a României, instituţiile de credit financiar, societăţile de asigurări, bucla încheindu-se cu Casa de pensii a BNR şi Pasajul Macca-Villacrosse.
Cristina Ţurlea a absolvit, în 1990, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti, în 1996, Şcoala Academică de Înalte Studii, în cadrul aceleiaşi universităţi, iar în 2003, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti. În 2007 obţine titlul ştiinţific de doctor în arhitectură. A publicat numeroase articole şi cercetări, în reviste de specialitate, manuale şi în cadrul sesiunilor anuale ale Academiei Române.
