„Dacă strângi şurubul reglementării prea tare intri în conflict cu mecanismele pieţei (…) Tot timpul există riscul suprareglementării, care de la un punct în colo poate să dărâme încrederea. Adecvarea capitalurilor este una dintre temel preponderente ale reglementării (…) Acest lucru creează propriile stimulente pentru apetitul pentru risc al bancherilor şi se va ajunge la un nou ciclu de neadecvare a capitalului. Dacă ştim aceste lucruri, ce facem? Cred, la fel ca alţii, că încrederea, având o componentă emoţională, depinde foarte mult de calitatea bancherului”, a spus Isărescu la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului Bancar Român.
Guvernatorul BNR apreciază că relaţia de credit este fundamental umană, de încredere, şi abia în secundar o relaţie tehnică, ceea ce face ca etica şi profesionalismul să fie esenţiale, pentru a construi un profil de bancher caracterizat de „onestitate, moralitate, simţ al dreptăţii şi echilibrului”.
Isărescu a explicat că dereglementarea excesivă a fost la fel de periculoasă, mai ales într-un sistem financiar care este construit pe riscuri, dar a fost supraestimată pentru că nu s-au identificat corect resorturile de creştere globală din ultimii 20 de ani.
Potrivit lui Isărescu, combinaţia de pieţe foarte libere şi stat social, de creştere economică susţinută concomitent cu inflaţie scăzută au fost rezultatul unor evenimente unice şi irepetabile, legate în principal de căderea comunismului şi a Cortinei de Fier. El a explicat că avansul economic s-a realizat atât prin importul de tehnologie pe fostele pieţe comuniste, cât şi prin comercializarea tehnologiilor secrete dezvoltate în perioada Războiului Rece, din care au rezultat actualele industrii, cum este cea de „micro-telefonie”.
Tot ca elemente irepetabile sunt văzute de guvernatorul BNR şi dezvoltările pe pieţele mondiale ale Chinei şi Indiei, astfel de evoluţii fiind puţin probabile în viitor din cauza unor politici mult mai prudente privind conservarea locurilor de muncă.
Pe de altă parte, Isărescu a ţinut să arate că Adam Smith avea dreptate atunci când vorbea despre forţa „mâinii invizibele” a pieţei şi despre „lăcomia” şi goana după profit aducătoare de progres, pentru că „Avuţia Naţiunilor” a fost scrisă în secolul XVIII, când societatea britanică era caracterizată de un puternic spirit moral.
„El vorbea de mâna invizibilă şi lăcomie într-o societate în care normele etice erau foarte puternice, iar munca era una dintre valorile supreme. Lumea mergea la biserică, şi nu din când în când, ci în fiecare duminică, şi-şi stabileau acolo şi normele de etică, pe care noi azi le vedem ca fiind chiar foarte rigide”, a explicat Isărescu.
Oficialul BNR crede că nu poate reprezenta o supriză aducerea în spaţiul public a problematicii eticii într-o lume mult transformată, „şi nu mereu spre bine”, o lume globalizată, în care se suprapune civilizaţia globalismului cu civilizaţia religioasă, „o lumne cu o capacitate de comunicare extrem de rapidă”.
Isărescu a amintit că deşi e aparent lipsită de moralitate, lumea financiară s-a construit pe încredere, pe norme etice clare, chiar dacă uneori nescrise.
„Bancherii când dădeau greş aveau un singur gest: îşi puneau pistolul la tâmplă. Nu erau reguli, dar nu mai puteau ieşi în societate. Nu exista un formalism, erau mai degrabă cutume şi norme de conduită”, a mai spus Isărescu.
