Într-o conferinţă cu oficiali din zona euro din domeniul finanţelor susţinută joi, în care s-a discutat despre următoarea tranşă pentru statul elen, guvernul italian a anunţat că ar putea face uz de opţiunea de „step-out” (ieşire pentru scurt timp) în septembrie dacă propriile costuri de împrumut vor depăşi dobânzile finanţării acordate Greciei.
„Nu au luat încă o decizie”, a declarat o sursă europeană apropiată discuţiilor.
Costurile de împrumut ale Italiei au crescut la o emisiune de obligaţiuni derulată joi, din cauza temerilor investitorilor privind criza datoriilor de stat din zona euro şi impasul politic din SUA pe tema deficitului bugetar şi plafonului datoriei de stat.
Potrivit acordului de asistenţă externă pentru Grecia, o ţară din zona euro ale cărei costuri de împrumut sunt mai ridicate decât dobânda finanţării externe acordate statului elen poate să opteze să nu participe la una sau mai multe plăţi, sau să ceară compensaţie de la celelalte guverne participante pentru a nu ieşi în pierdere. În ambele cazuri, celalalte ţări din zona euro trebuie să acopere diferenţele.
„Nu este o întrebare care are nevoie de un răspuns chiar acum. Trebuie să vedem care vor fi costurile de finanţare la momentul plăţii tranşei. Este o problemă potenţială, nu una reală”, a adăugat sursa citată.
Un alt oficial european apropiat discuţiilor a confirmat că Italia ia în calcul neparticiparea la următoarea tranşă, în funcţie de costurile de finanţare.
Următoarea tranşă pentru Grecia, programată pentru septembrie, este în valoare de 8 miliarde euro, 5,8 miliarde euro din partea guvernelor din zona euro şi 2,2 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Liderii zonei euro au decis joia trecută ca următoarea tranşă din împrumutul pentru Grecia va fi gestionată de Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF). Anterior, conform acordului încheiat anul trecut cu Grecia, ajutorul acordat de partenerii din zona euro era sub formă de împrumuturi bilaterale.
Dificultatea organizării unui nou program de finanţare pentru Grecia într-un timp atât de scurt, până la tranşa din septembrie, ar putea impune însă ca plata să fie făcută tot prin împrumuturi bilaterale, întârziind intervenţia EFSF până la următoarea scadenţă.
Pentru a organiza un plan de finanţare a Greciei prin EFSF, liderii zonei euro trebuie să cunoască mărimea şi structura schimburilor de obligaţiuni care urmează să fie oferite de statul elen creditorilor privaţi până la începutul lunii septembrie.
