Iulian Panait: A avut bursa românească preferinţe electorale?

bursa românească, comentariu, iulian panait

Observatorii fideli ai pieţelor de capital au constatat că, în ultimele zile ale săptămânii trecute, climatul bursier a fost favorabil atât în plan extern, cât şi la Bucureşti. Indicii BVB au consemnat câteva şedinţe consecutive de creştere, pe fondul unei lichidităţi zilnice a tranzacţiilor la nivelul mediei din ultima lună.

În particular, şedinţa de vineri s-a încheiat puternic pozitiv pentru SIF-uri – cele mai tranzacţionate companii de la BVB-, iar indicii generali de piaţă BET şi BET-XT au avut, de asemenea, o evoluţie uşor pozitivă sau, în cel mai rău caz, neutră.

Această tendinţă a pieţei bucureştene a fost consistentă cu cea a burselor externe. Astfel, atât pieţele mature, cât şi cele emergente din Europa au încheiat ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută cu aprecieri destul de notabile comparativ cu ziua anterioară, iar indicii bursieri din SUA au consemnat, la rândul lor, creşteri de circa jumătate de procent.

Aşadar, climatul care caracteriza pieţele bursiere înainte de începutul săptămânii curente a fost unul relativ pozitiv. Ca rezultat al acestui climat şi al faptului că peste weekend nu au apărut evenimente importante care să aibă conotaţie negativă pentru pieţe, indicii europeni au deschis şedinţa de tranzacţionare de luni într-o poziţie de neutralitate, după care s-au înscris pe o uşoară tendinţă negativă pe parcursul zilei, fără însă ca la final să consemneze variaţii negative mai mari de un procent. Inclusiv bursa americană a avut luni fluctuaţii modeste, fiind caracterizată de o evoluţie stabilă, iar la închidere arată o uşoară depreciere de până la jumătate de punct procentual.

În acest context global, Bursa de Valori Bucureşti a avut o manifestare complet diferită, situându-se pe o tendinţă accentuat descendentă încă de la deschiderea zilei şi menţinând trendul de scădere până la final de zi. Vânzările cele mai agresive s-au manifestat în cazul SIF-urilor, însă mişcarea pieţei a fost generalizată, cuprinzând sectoare întregi precum cel financiar, petrolier, al companiilor de utilităţi, farmaceutice şi din industria chimică.

La prima vedere pare corect să considerăm această reacţie negativă ieşită din context a bursei româneşti ca fiind efect al rezultatului alegerilor de duminică, din moment ce nu am avut niciun alt eveniment local important. Tradiţional s-a întâmplat de-a lungul istoriei ca şi alte pieţe de capital, mult mai mature, să reacţioneze ieşit din context în zilele imediat următoare unor alegeri importante. De exemplu, piaţa americană de acţiuni în mod obişnuit are astfel de reacţii particulare în şedinţele de tranzacţionare care urmează imediat după alegerile prezidenţiale.

Totuşi, în România, până acum nu am mai putut observa un astfel de fenomen. Mai ales că, în cazul de faţă, la o primă vedere, SIF-urile ar fi trebuit să fie mai degrabă avantajate de o victorie PDL, din moment ce reprezentanţii acestui partid au fost promotorii şi cei mai fervenţi susţinători ai proiectului de lege pentru ridicarea (şi chiar eliminarea) pragului de deţinere în cazul acestor societăţi. La votul din Senat s-a văzut că printre opozanţii acestui proiect de lege au fost mulţi membri PSD, deci s-ar fi putut concluziona că, dacă acest partid ar fi dobândit mai multă influenţă (ori asta s-ar fi întâmplat, cu siguranţă, dacă alegerile prezidenţiale le-ar fi dat câştig de cauză), atunci şansele ca proiectul de lege referitor la pragul de deţinere în SIF-uri să treacă şi de Camera Deputaţilor s-ar fi diminuat. Aşadar, un câştig PSD în alegeri, după raţionamentul meu, ar fi fost o veste negativă pentru SIF-uri, în vreme ce o victorie a candidatului PDL ar fi trebuit să fie considerată ca eveniment pozitiv şi, ca atare, să ducă la o apreciere de preţ pentru acţiunile acestora, şi nu la scăderi, aşa cum s-a întâmplat.

Părerea mea este că reacţia bursei româneşti nu a fost determinată de culoarea politică a câştigătorului alegerilor, ci de faptul că rezultatul a fost unul foarte strâns. Bursa românească a fost, cred eu, mult defavorizată de incertitudinea de pe scena politică românească şi de criză guvernamentală care s-a instaurat încă de la final de octombrie. Ca atare, sunt de opinie că piaţa aştepta alegerile de duminica aceasta ca pe un moment de la care situaţia să se limpezească, să se găsească o soluţie politică pentru viitor şi un nou guvern care să fie instalat rapid şi să rezolve problemele economice stringente (continuarea acordului cu FMI, restructurarea bugetului, demararea planurilor de investiţii etc).

Aşadar, eu cred că reacţia negativă a investitorilor a fost cauzată de faptul că aceste aşteptări de rezolvare rapidă a crizei guvernamentale au fost spulberate. Piaţa a intuit rapid că rezultatul strâns va însemna contestarea alegerilor, lungi negocieri între partide şi chiar, într-o situaţie extremă şi profund nedorită de investitori, eventuale alegeri parlamentare anticipate (adică încă una-două luni de întârziere în aplicarea unui plan guvernamental anticriză).

Ca o concluzie, din punctul meu de vedere, bursa românească nu a scăzut pentru că ar fi avut preferinţe electorale şi, deci, pentru că nu i-a plăcut culoarea politică a câştigătorului alegerilor, ci pentru că a intuit că rezolvarea crizei politice şi guvernamentale va mai avea de aşteptat, iar asta, pe termen mediu, dăunează evident afacerilor locale şi diminuează şansele unor intrări de capital străin care, în contextul actual, sunt vitale pentru economia şi piaţa financiară românească.


> Iulian Panait este director general KTD Invest şi este doctorand Economie Afaceri Internaţionale la ASE Bucureşti.