‘În sectorul public, capacitatea guvernului de a creşte lefurile va depinde în mod crucial de reducerea în continuare a numărului de personal şi de posibilitatea creşterii veniturilor la buget, astfel încât să se formeze resurse pentru mărirea lefurilor’, apreciază, Jeffrey Franks. Acesta a spus că FMI va reduce prognoza de creştere economică a României în 2012 din cauza efectelor problemelor cu care se confruntă restul Uniunii Europene.
‘Problemele actuale din Zona Euro sunt resimţite în întreaga Uniune Europeană şi dincolo de hotarele acesteia. România nu poate face excepţie’, a precizat şeful misiunii FMI.
România a îndeplinit unele dintre cele mai dure reforme, dar creşterea economică este încă foarte fragilă. Cum explicaţi această întârziere a creşterii economice? Ce rată de creştere preconizează FMI pentru România în 2012?
Aş spune că acum România este mai rezistentă la şocuri decât era în 2008. Deficitul de cont curent şi cel fiscal sunt mult mai mici. Şi inflaţia s-a diminuat. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat şi supravegheat îndeaproape de BNR. Problema cu care ne confruntăm acum este că alte zone ale Europei au devenit deosebit de fragile, iar problemele de acolo ar putea lovi dur România.
Suntem în curs de a revedea prognoza de creştere şi vom anunţa rezultatul la finalul apropiatei noastre misiuni la Bucureşti. Creşterea în 2012 va fi mai mică decât cea pe care o anticipasem, şi asta din cauza efectelor problemelor cu care se confruntă restul Uniunii Europene.
Să concentrăm puţin discuţia despre reforme la cea din domeniul energiei …
Energia este unul dintre domeniile în care este cea mai mare nevoie să se înregistreze progrese. Vânzarea pachetelor minoritare şi a celor majoritare de acţiuni în companiile energetice ar trebui să se facă mai rapid, iar reforma legislativă în acest sector trenează şi chiar a rămas în urma programului stabilit. România ar putea foarte bine să devină un exportator de energie, în loc să rămână un importator, dacă ar fi aplicate politicile corecte şi dacă autorităţile vor şti să atragă investiţiile necesare de mai multe miliarde de euro. Dar investiţiile vor veni în România numai atunci când preţurile la energie vor fi cele corecte, când competiţia va fi onestă şi când climatul de afaceri va deveni favorabil.
La finalul precedentei vizite la Bucureşti aţi afirmat că a venit momentul ca rezultatele reformei să fie simţite şi de populaţie. Este posibil ca 2012 să aducă creşteri salariale, sau acestea depind în continuare de reducerile de personal?
Cele mai recente date de care dispunem arată că anumite rezultate încep să se facă simţite. În sectorul privat, au avut loc măriri de salarii, deşi ele rămân modeste. Şomajul a mai scăzut şi s-a lansat procesul de creare a unor noi locuri de muncă.
În sectorul public, capacitatea guvernului de a creşte lefurile va depinde în mod crucial de reducerea în continuare a numărului de personal şi de posibilitatea creşterii veniturilor la buget, astfel încât să se formeze resurse pentru mărirea lefurilor.
Prim-adjunctul directorului general al FMI, David Lipton, a declarat recent că ‘atingerea ţintei de deficit pentru 2012 rămâne o provocare pentru România’. Credeţi că ţinta de deficit bugetar de 3% pentru anul următor va trebui renegociată în cadrul discuţiilor de la Bucureşti?
Autorităţile române îşi păstrează hotărârea fermă de a respecta ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2012. Orice abatere de la acest obiectiv va trebui să obţină aprobarea miniştrilor UE, dat fiind că el a fost stabilit în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Sunteţi satisfăcut de ritmul în care este realizată reforma privind întreprinderile cu capital de stat şi programul pentru stabilirea managementului privat în cadrul acestora?
Reforma în întreprinderile cu capital de stat avansează în mod diferit, de la o companie la alta. În unele cazuri, înregistrăm realizări substanţiale, în altele rămân încă multe lucruri de făcut. Îmi dau seama că unele dintre aceste reforme dau naştere la controverse politice şi sunt dificil de îndeplinit, din motive tehnice. Este, însă, esenţial ca ele să avanseze cât de repede este posibil, păstrând o atitudine rezonabilă, astfel încât să stimuleze creşterea şi să permită economiei să devină cât mai puţin vulnerabilă la şocuri.
Apropo de controverse politice, cât de probabil este ca anul electoral 2012 să se dovedească periculos pentru economia românească?
Având în vedere incertitudinile din climatul economic global, va fi important ca România să îşi păstreze angajamentele faţă de continuarea reformelor economice prevăzute în programul cu FMI şi UE, în ciuda presiunilor electorale. Sper că politicienii din toate partidele, indiferent de diferenţele de opinii dintre ei, vor recunoaşte că politicile economice sănătoase sunt singura cale pentru a evita contagiunea din cauza crizei din alte zone şi pentru a asigura o creştere sustenabilă.
Pentru că aţi menţionat pericolele de contagiune, cât de expusă este România faţă de efectele crizei din Grecia?
Problemele actuale din Zona Euro sunt resimţită în întreaga Uniune Europeană şi dincolo de hotarele acesteia. România nu poate face excepţie
