Jocul Jocurilor va intra triumfal în Orașul Luminilor. În mod sigur, nu ar fi putut exista o soluție mai bună. Hamburg, Los Angeles, Budapesta și Roma au mai candidat pentru această ediție. Însă nimeni nu și-ar fi putut imagina în 2017, data desemnării Parisului, cum va arăta lumea în 2024. Pandemia Covid-19, invadarea Ucrainei, conflictul palestiniano-israelian. Precedate de Olympic Destroyer, atacul cibernetic din Pyeongchang, Coreea de Sud, la Jocurile Olimpice din 2018.
Toate, înainte de Parada Națiunilor de pe Sena, într-o deschidere fără precedent în istorie. Poate doar Los Angeles sau Brisbane ar fi fost un loc mai bun. Asta se va întâmpla însă peste patru ani și apoi în 2032, la antipozi.
Prima dată după Al Doilea Război Mondial
Măsurile defensive menite să protejeze ediția pariziană sunt greu de cuprins. Jocurile se desfășoară în oraș și nu în facilități construite în jurul său, așa cum s-a întâmplat la Rio și Londra. Strategic, lucrurile se schimbă foarte mult.
18.000 de militari au fost mobilizați. Dintre ei, 3.000 sunt specializați în operațiuni aeriene, potrivit france24.com. Este cea mai mare concentrare de forțe, după cel de-al doilea Război Mondial. Așa cum știm deja, 45.000 de politiști și jandarmi vor fi prezenți în fiecare zi olimpică. Lor li se adaugă 22.000 de agenți privați, precizează lemonde.fr.
De asemenea, coaliția internațională reunită la solicitarea Franței contribuie cu 2.200 de polițiști. Pentru securitatea girată de statul francez, costurile estimate de Curtea de conturi însumează 420 de milioane de euro, scriu cei de la L`Express.
Dream Team
Pentru cybersecurity, Parisul a mobilizat un adevărat dream team. Au trecut șase ani de la cel mai insidios atac cibernetic din istorie, așa cum l-au numit cei de la wired.com. La Pyeongchang, atacul a început cu câteva secunde înainte de ceremonia de deschidere. A durat 12 ore. La cea mai conectată ediție din istoria Jocurilor creșterea veniturilor necesare securității cibernetice este estimată la 94 de milioane de euro în Franța și încă 54 de milioane în Europa, potrivit idc.com.
Întregul efort financiar dedicat evenimentului cu totul special de la Paris va ajunge la 9 miliarde de euro potrivit, espn.com. Sarcina asumată inițial față de Comitetul Internațional Olimpic a fost de 6,7 miliarde. Din cauza inflației a urcat la 8,8 miliarde in decembrie 2022.
În martie 2024, șeful echipei de audit, Pierre Moscovici, estima suportul exclusiv al statului francez între 3 și 5 miliarde de euro, conform france24.com. Aproximativ 4,7 miliarde vor veni pe filiera CIO: drepturi TV, marketing și ticketing, precizează olympics.com. Dintre aceștia, 1,2 miliarde vin prin alocare directă.
În privința impactului economic al Jocurilor, evaluarea ex-ante prezentată Senatului francez cuprinde trei scenarii: 6,7 miliarde de euro, 8,9 miliarde și în cel mai bun caz, 11,1 miliarde, potrivit cdes.fr. Și asta, nu pentru întregul Hexagon, ci doar pentru regiunea Île-de-France, zona metropolitană a Parisului.
A fi sau a nu fi la Jocurile Olimpice
Este adevărat că mulți turiști olimpici se gândesc de două ori înainte de a pleca spre Jocuri. Și e normal, într-un an cu gloanțe șuierând pe la urechile candidaților la prezidențiale în timpul discursurilor. Chiar dacă liniile aeriene au înregistrat scăderi față de trimestrul similar din 2023, cu o lună înainte de deschidere, hotelurile din capitala modei aveau un vârf al gradului de ocupare de 78% pentru seara de 27 iulie, scriu cei de la Forbes. Cel mai scăzut nivel este pentru 11 august, în seara închiderii, 60%. Media gradului de ocupare în 2023, pe aceeași perioadă a Jocurilor, a fost de 81%.
În plus, chiar dacă nu au fost vândute toate biletele până acum, pe 11 iulie numărul lor ajunsese la 8,6 milioane, scriu cei de la france24.com. Recordul era de 8,3 milioane, la Atlanta 1996. Previziunile ajung la 10 milioane. Și totul, mai ales dacă ținem cont de faptul că biletele cele mai căutate, și implicit cele mai scumpe, sunt cele de la atletism, baschet și natație. Între 24 și 980 de euro, potrivit Statista. Gimnastica este pe poziția a patra – între 24 de euro și 690.
AI și recordul lui Bob Beamon
Nimeni nu poate opri jocurile oamenilor. La cele din Mexic, în 1968, cei mai norocoși l-au putut privi pentru prima dată la un televizor color, pe americanul Bob Beamon, la săritura în lungime. A plutit 8.90 de metri. Cu 55 de centimetri mai mult decât cea mai bună performanță a momentului. Mike Powel a reușit 8.95 metri în 1991. Record mondial, după 23 de ani.
Între timp, aflăm că veniturile generate de AI în industria sportului vor depăși 19 miliarde de euro în 2030, scriu cei de la sportcal.com. Câte se vor fi schimbat până atunci vom vedea. Deocamdată, înainte de Paris 2024, recordul olimpic al fenomenalului Bob Beamon, încă rezistă. Au trecut 56 de ani.
actualitate, General, Money&People, Sport