"Avem nevoie de un sistem global de rezervă", a declarat Stiglitz, profesor la Columbia University, cu ocazia unei conferinţe din Bangkok, adăugând că un astfel de proiect ar avea de câştigat în cazul în care ar obţine sprijinul Chinei, scrie Bloomberg.
Dolarul s-a depreciat cu aproximativ 12% din luna martie în faţa unui coş de valute din care fac parte moneda unică europeană, yenul şi alte patru monede importante.
China, care este principalul deţinător de rezerve valutare din lume, şi Rusia au cerut o nouă monedă globală care să înlocuiască dolarului ca valută de rezervă. "Sistemul actual este pe cale de prăbuşire", a declarat Stiglitz. "Dolarul nu este bun ca monedă rezervă, momentan nu aduce aproape niciun fel de randament şi o analiză mai atentă arată că moneda americană prezintă un grad ridicat de risc", a adăugat acesta.
Autorităţile din SUA şi Europa au pompat un nivel masiv de lichidităţi în economia globală, politică ce ar putea duce la crearea unor bule din cauza oportunităţilor limitate de investiţii, este de părere economistul.
Câştigătorul premiului Nobel a precizat că nu crede afirmaţiile Federal Reserve, sistemul american de bănci centrale, că va reduce nivelul lichidităţilor de pe piaţă atunci când va fi nevoie.
Criza globală semnalează şi finalul capitalismului de tip american, este de părere Stiglitz. Sistemul financiar global a continuat să funcţioneze doar datorită injecţiilor masive de capital, iar Stiglitz este de părere că este în continuare nevoie de acţiuni comune, pentru a lupta cu efectele crizei. Stiglitz are o viziune mai pesimistă în ceea ce priveşte economia americană, afirmând că în ciuda faptului că perioada cea mai dificilă a recesiunii a trecut, sunt mari şanse ca şomajul în următorii trei ani să fie mai mare decât nivelul actual.
Stiglitz a primit premiul Nobel în 2001 pentru studierea problemelor ce pot apărea pe pieţe atunci când actorii implicaţi nu au acces egal la informaţii. Economistul a fost preşedinte al Comisiei de consilieri economici ai Casei Albe în timpul Administraţiei Bill Clinton. Stiglitz a mai ocupat şi funcţia de economist şef al Băncii Mondiale între 1997 şi 2000, perioadă în care s-a confruntat cu Casa Albă pe probleme legate de politici economice pe care principala economie mondială le susţinea în cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI).
