Juncker a afirmat că Grecia nu mai trebuie să se aştepte la solidaritate din partea celorlalte state din zona euro, atât timp cât nu poate implementa reformele convenite cu instituţiile financiare internaţionale.
„Dacă ar fi să stabilim că nimic nu mai merge în Grecia, nu ar mai exista un nou program, şi asta ar însemna că ar fi nevoiţi să declare falimentul în martie” , a spus el.
Perspectiva falimentului ar trebui să încurajeze Atena „să-şi arate muşchii” în privinţa implementării reformelor, a adăugat oficialul luxemburghez.
Discuţiile din Grecia privind noul acord de „bailout”, reformele necesare şi restructurarea datoriei de stat au continuat duminică, premierul Lucas Papademos încercând să obţină angajamente ferme din partea principalilor lideri politici locali pentru implementarea reformelor cerute de instituţiile financiare internaţionale.
Grecia trebuie să încheie cu succes negocierile cu creditorii externi, cu liderii politici autohtoni şi cu deţinătorii privaţi de obligaţiuni, astfel încât redactarea şi aprobarea acordurilor de finanţare externă şi restructurare a datoriilor să aibă loc în timp util, pentru a asigura refinanţarea obligaţiunilor greceşti de 14,5 miliarde euro care vor ajunge la scadenţă la mijlocul lunii martie.
Negocierile s-au împiedicat însă de opoziţia liderilor politici de la Atena faţă de măsurile cerute de instituţiile financiare internaţionale pe piaţa muncii, respectiv scăderea salariului minm şi tăierea bonusurilor de sărbători.
Directorul general al Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre principalii negociatori din partea creditorilor privaţi ai Greciei, a declarat că falimentul statului elen şi prăbuşirea economiei greceşti „ar deschide cutia Pandorei”, împiedicând revenirea economică în zona euro.
