Prima evaluare a efectelor provocate de criza din justiţie anunţă un bilanţ sever, care ameninţă să compromită definitiv anul financiar 2009, lovit deja de recesiune, prăbuşiri de pieţe, derapaj fiscal şi bâlbâieli de politică economică. Oficial, în justiţie este o reducere de activitate. În teren, este grevă în toată regula. Dosarele comerciale din instanţe, inclusiv cele de insolvenţă, se vor judeca abia anul următor. Registrul Comerţului dă termene doar o dată pe lună.
Pentru sistemul judiciar, criza şi constrângerile bugetare s-au transformat într-un conflict între instituţiile statului. Înalta Curte, în calitate de păgubit, a dat Guvernul în judecată şi tot ea a câştigat în faţa instanţei supreme a ţării, Înalta Curte. Încercarea de mediere de la Curtea Constituţională a eşuat. Deşi CC a dat verdict favorabil Guvernului, Înalta Curte l-a considerat neîntemeiat. În lipsa unui mecanism independent de finanţare a Justiţiei, situaţia pare acum fără ieşire. Efectele: avocaţi, jurişti şi contabili alergau ieri de la o sală goală la alta, cu întrebări la care mai răspundeau doar afişele de pe pereţi. Sumele blocate sunt evaluate la ordinul miliardelor de euro. Mai mult, specialiştii în drept se tem că vidul judecătoresc va încuraja neplata datoriilor şi chiar infracţiunile.
Sumele blocate în economie sunt de ordinul miliardelor de euro, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, specializat în cazuri de insolvenţă. “Sunt extrem de multe pagube. Cele 40 de mii de dosare de insolvenţă pe rol înseamnă blocaj de 1,2 miliarde de euro. În procesele comerciale, sumele sunt de trei-patru ori mai mari. (…) Registrul Comerţului lucrează o zi pe lună. Sunt 200 de cereri pe zi, inclusiv cereri de suspendare a microîntreprinderilor care trebuie să plătească forfetar. Sunt bănci care, pentru executarea silită, au nevoie de încuviinţare, iar, în timpul acesta, datornicul poate chiar să vândă bunul. De asemenea, există societăţi comerciale care pentru a se salva au nevoie să se pună sub protecţie în faţa creditorilor. În Bucureşti, chiar şi acum, poţi să obţii protecţia în cinci zile. În Galaţi, nu se poate. La termen, în ianuarie 2010, firma este moartă şi îngropată. Asta înseamnă şomaj şi alte falimente”, anticipează Piperea.
Iulian Urban, senator şi avocat la casa de colectare de debite Urban şi Asociaţii, confirmă evaluarea lui Piperea, spunând că nu este exclus chiar un nivel mai mare al pagubelor.
“Un stat fără Justiţie se prăbuşeşte. Republica de la Weimar s-a prăbuşit după acest şablon. În cazul acesta, apare un efect al bulgărelui de zăpadă, iar pagubele cresc exponenţial. Este vorba despre executări silite şi insolvenţe, dar şi despre partaje, divorţuri, ieşiri din indiviziune, toate cu mize financiare mari. Putem vorbi despre un blocaj de zece miliarde de euro lejer. (…) Românul nu plăteşte decât constrâns. În criză, dacă văd că se poate, cu atât mai mult îşi iau un respiro. Însă ce vor gândi infractorii, care ştiu legea mai bine ca 80% dintre avocaţi? E de aşteptat o escaladare a infracţionalităţii uşoare, a fraudelor cu bilete la ordin şi file de CEC fără acoperire”, comentează Urban. Potrivit acestuia, situaţia s-ar rezolva dacă Justiţia ar fi independentă financiar, adică dacă taxele judiciare nu s-ar duce la bugatele locale.
Avocatul Gabriel Biriş, consultant fiscal la Biriş Goran, crede că situaţia este catastrofală pentru economie şi că efectele se vor simţi şi după ce protestul va înceta. “Manifestarea asta de forţă din partea magistraţilor trebuie gândită cu mai multă responsabilitate. Ea afectează încrederea investitorilor pe termen lung. Devenim o ţară de care nu vor mai vrea investitorii serioşi să se apropie. Ei au luat hotărârea să investească şi nu putem să le înregistrăm compania. Pleacă! Toate problemele de acum vor avea efecte pe termen lung, sunt mult mai severe decât orice discuţie pe Codul Fiscal, care nu se compară cu răul făcut de grevă. Pierderile pentru economie vor fi cuantificate cu multe zerouri în coadă, dacă nu se rezolvă într-o zi-două. Dacă se întinde şi săptămâna viitoare, situaţia se va acutiza”, avertizează Biriş.
>Principalele revendicări ale personalului din Justiţie
- Plata integrală a salariilor, cu toate sporurile
- Achitarea de urgenţă a drepturilor salariale restante
- Plata orelor suplimentare
- Ocuparea posturilor vacante
- Poziţionarea magistraţilor în grila de salarizare pe poziţii similare cu celelalte două puteri în stat
Lumea lui Kafka: "Ieri era întuneric. Azi, m-au primit la registratură”
“Mâncăm cu toţii dintr-o oală goală. Ar fi trebui să le spună cineva încă de anul trecut că e criză, să începem să cârpim ciorăpeii”.
Elena Cojocaru este contabil la o firmă care s-a mutat din Bucureşti în judeţul Ilfov. Are nevoie de schimbarea actului constitutiv şi a venit ieri la termen, la Registrul Comerţului. Însă a aflat că trebuie să se întoarcă pe 1 octombrie. Registrul funcţionează, însă semnătura pe hârtii o poate da numai judecătorul delegat. Într-o zi obişnuită, se adună 200 de cazuri, dar la termenul de luna viitoare sunt programate aproape 2.000. Pentru restul, încă o lună amânare. “Dacă mă prinde Garda Financiară că n-am acte pe noul sediu, plătesc amendă”, se plânge Elena Cojocaru.
La Tribunal, robele fumează pe trepte. Înăuntru, o şatră şi doi mascaţi: “S-a amânat!”, se aude dinăuntru. La secţia comercială, uşa este încuiată. “Ieri era întuneric aici. Azi, măcar m-au primit la registratură”, spune Ioana Işvan, juristă, venită să vadă dacă a câştigat sau nu un litigiu pentru 100 de mii de lei. “Mi-au spus să mă duc la Infotouch (Ioana butonează la un terminal electronic tip infochioşc, singurul funcţionar din Tribunal care încă pare dispus să-şi facă treaba). Dar aici nu se afişează sentinţele decât după câteva zile”. În cazul litigiilor comerciale, termenele au fost date direct pentru 2010, şi asta doar pentru cazurile care au reuşit să treacă de grefier.
Cine “judecă” legalitatea protestului judecătorilor?
Protest ilegal, aceasta a fost ştampila pusă de justiţie pe majoritatea grevelor, spontane sau anunţate, din ultimii ani, ale diverselor categorii sociale. Acum, justiţia din România a declanşat o acţiune fără precedent: un protest spontan, în urma căruia activitatea judecătorească a fost pusă în cui.
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Mona Pivniceru, susţine că protestul personalului din justiţie este unul constituţional, în baza independenţei pe care le-o conferă legea fundamentală. "Puterea judecătorească în România este exercitată de judecători, ei sunt cei care trebuie să-şi apere şi să-şi prezerve independenţa pe care le-a dat-o Constituţia", a explicat Pivniceru, pentru Realitatea TV.
Radu Carp, profesor de Drept la Facultatea de Ştiinţe Politice, a explicat, pe de altă parte, că protestul magistraţilor este unul ilegal, deoarece acest tip de protest nu este prevăzut într-o lege. “Magistraţii nu pot invoca drepturile din Constituţie în acest caz, trebuie să existe o lege care să le confere acest drept”, a explicat profesorul. În opinia acestuia, Preşedintele României este singurul care ar putea media conflictul dintre magistraţi şi Guvern, ceea ce s-a întâmplat deja de două ori, iar justiţiabilii ar putea depune plângeri pentru prejudiciile aduse. "Nu există o instituţie care i-ar putea trage la răspundere, doar cei care au avut probleme de rezolvat pot să facă plângere în instanţă pentru prejudiciu, dar este puţin probabil să aibă câştig de cauză, pentru că este extrem de greu de demonstrat că simpla amânare a unui proces este un prejudiciu", a mai precizat Carp. El a mai spus că, în ceea ce priveşte salarizarea magistraţilor, România se află la mijlocul clasamentului între ţările europene, "ceea ce este foarte onorabil, dacă ne gândim că la celelalte categorii de bugetari suntem la coada clasamentului".
Radu Carp consideră că, în ceea ce priveşte legea unitară de salarizare, nu există în prezent un conflict între cele două puteri, ci doar un blocaj. "Ca să fie un conflict, ar trebui să existe o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens, iar în acest moment nu există o sesizare a Curţii. Este, mai degrabă, un blocaj, un conflict la nivel declarativ, atâta vreme cât nu există un proiect de lege în Parlament, pe care magistraţii să îl atace”, a spus Carp, pentru Business Standard.
Preşedintele Federaţiei Projust, Ştefania Teleman, a precizat că acţiunile magistraţilor nu sunt un protest, ci doar o restrângere a activităţii. "Nu protestăm doar din cauza legii salarizării, ci pentru că subfinanţarea sistemului a ajuns la cote extreme, nu avem hârtie, facem chetă pentru a cumpăra toner la imprimante. În unele cazuri s-au diminuat salariile şi de patru ori anul acesta", a spus liderul Projust, sindicat ce reuneşte grefieri şi personal conex.
Lefuri de nouă ori cât salariul mediu
Judecătorii din România primesc unele dintre cele mai mari salarii din Europa, comparativ cu venitul mediu din ţara noastră.
Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei, dat publicităţii în 2008 – ultimul în domeniu – cu un salariu anual brut de 34.082 de euro, un judecător român la cel mai înalt nivel de activitate primeşte de 9,5 ori salariul mediu. România se situează după acest criteriu pe locul al treilea în Europa, şi pe primul loc în UE. Comparativ cu salariile medii pe economie, cel mai bine plătiţi judecători sunt în Ucraina – de 16,1 ori salariul mediu (35.259 de euro) şi Irlanda de Nord – de 11,9 ori salariul mediu (288.905 de euro).
În ceea ce priveşte procentul alocat salariilor judecătorilor din bugetul total al curţilor, România se află pe locul 5, cu (75%). Înainte se află Estonia (78,6%), Ungaria (79,8%), Luxemburg (82,8%) şi Cehia (83,1%). La nivelul UE valoarea medie este aproape de 60% . (Mircea Marin)
> Guvernul ar putea accepta cererea magistraţilor de mărire a salariilor, potrivit unor surse citate de NewsIn.
