de Gilbert F. Houngbo și Luiz Inácio Lula da Silva
GENEVA – Este ușor să fii pesimist în aceste vremuri grele, incerte. Instabilitatea este în creștere, iar conflictele se desfășoară pe ecranele noastre în fiecare zi. Redresarea economică post-COVID se dovedește a fi inegală și inechitabilă, femeile și cei mai săraci beneficiind cel mai puțin de câștigurile recente. Chiar dacă ne putem aștepta ca rata medie globală a șomajului să scadă modest în acest an, de la 5% în 2023 la 4,9% estimată, există încă deficite persistente în munca decentă.
De exemplu, doar 45,6% dintre femeile în vârsta de muncă (15-64 de ani) sunt angajate în mod oficial, comparativ cu 69,2% dintre bărbații aflați la vârsta de muncă. Femeile din țările cu venituri mari câștigă încă doar 73 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de bărbați, în medie, iar în țările cu venituri mici, această cifră scade la 44 de cenți.
În același timp, criza climatică continuă să facă ravagii asupra planetei și comunităților vulnerabile. Ultimele 12 luni au fost cele mai fierbinți înregistrate, cu implicații de anvergură pentru viețile, mijloacele de trai și sănătatea a miliarde de oameni. Numai căldura excesivă afectează 2,4 miliarde de oameni – reprezentând 70% din forța de muncă globală – și ucide aproape 19.000 de lucrători în fiecare an.
În plus, din cauza secetei și a altor factori, foamea continuă să se răspândească, iar nevoile de bază sunt neîmplinite. Recompensele dezvoltării par din ce în ce mai mult să fi fost monopolizate de câțiva privilegiați. Și dacă toate aceste evoluții nu ar fi fost suficient de grave, războaiele și conflictele care au luat deja viața a milioane de oameni nevinovați par să fi devenit mai înrădăcinate.
Nu trebuie să fie așa. O abordare mult mai bună a dezvoltării, a acțiunilor climatice și a guvernării globale ar fi orientată în jurul justiției sociale. Acest principiu este cheia pentru a descătușa o lume mai bună, mai echitabilă. Este firul care de care se leagă Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Dar, de obicei, este încadrat în abstract, mai degrabă decât ca un obiectiv politic concret.
Iar asta trebuie schimbat. Justiția socială trebuie urmărită cu aceeași urgență și cu același nivel de angajament precum sunt tratate tranziția energetică și regulile comerciale mai echitabile. Aceste obiective sunt, de fapt, interdependente, pentru că progresul fiecăruia ne va ajuta să facem progrese asupra celorlalte.
Nu putem atinge justiția socială dacă nu protejăm lucrătorii și întreprinderile de efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice. Nu putem avea un comerț durabil dacă locurile de muncă în fabrici și de-a lungul lanțurilor de aprovizionare nu sunt decente, cu garanții ocupaționale de bază și salarii de trai. Nu ne putem asigura că societățile noastre vor rămâne pașnice dacă indivizii nu sunt capabili să se întrețină prin munca lor pe ei înșiși și pe familiile lor. În mod egal, nu poate exista prosperitate fără pace, iar războaiele sunt adesea înrădăcinate în sărăcie, degradarea mediului și alte manifestări ale nedreptății.
Dar pentru a face progrese în oricare dintre aceste domenii, vom avea nevoie de politici mai solide pentru a promova egalitatea, drepturile și incluziunea pe piețele muncii și nu numai. Aceasta înseamnă asigurarea accesului egal la locuri de muncă decente, asistență medicală și educație de înaltă calitate, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții și un mediu sigur și sănătos.
Transpunerea în realitate a cererii de justiție socială necesită mobilizarea tuturor celor care cred în puterea colaborării, cooperării, dialogului social și multilateralismului. Coaliția Globală pentru Justiție Socială, care a ținut forumul său inaugural la Geneva în luna iunie, este un exemplu perfect. Peste 300 de parteneri s-au alăturat deja acestei inițiative, reunind guverne, organizații ale angajatorilor și ale lucrătorilor, ONU și organizații internaționale regionale, bănci regionale de dezvoltare, întreprinderi, ONG-uri și instituții academice, care sunt convinși că politicile cu adevărat incluzive trebuie implementate la toate nivelurile de guvernare – global, regional, național și local.
Suntem într-un moment istoric. Anul viitor, comunitatea globală va avea ocazia să promoveze obiectivul justiției sociale atunci când ONU va convoca cel de-al doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială. Scopul este de a ajuta toate țările să-și alinieze eforturile la angajamentele internaționale, inclusiv cele consacrate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Guvernele și liderii societății civile vor avea șansa de a lucra pentru a se asigura că protecțiile sociale adecvate și universale ajung la toată lumea și că toți oamenii și comunitățile sunt echipate cu abilitățile, educația și cunoștințele de care au nevoie pentru a naviga în tranzițiile economice majore și revoltele globale.
Ne angajăm să ne facem partea și să acționăm ca un canal pentru progres prin Coaliția Globală pentru Justiție Socială la Summit-ul Mondial și nu numai. Îi invităm pe alții să ni se alăture. Viitorul nu trebuie să fie ca prezentul; dar va fi dacă nu adoptăm o nouă mentalitate orientată către priorități politice care întruchipează căutarea justiției sociale.
Autorii:
Gilbert F. Houngbo este director general al Organizației Internaționale a Muncii. Luiz Inácio Lula da Silva este președintele Braziliei.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate 2024