Cu acest punct de vedere, însă, nu este de acord investitorul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care consideră că solicitarea lui Korodi nu este legală în momentul în care deja există un certificat de urbanism valabil şi în vigoare valabil până în aprilie 2013.
Reprezentanţii organizaţiei de mediu menţionează că, pe baza rezultatelor analizei juridice a efectelor pe care decizia Curţii de Apel Alba privind anularea planurilor de urbanism ale comunei Roşia Montană le are asupra procedurii de evaluare a proiectului Roşia Montană, se recomandă oprirea întregii proceduri de evaluare a proiectului minier.
‘Astăzi (joi, 3 mai a.c.) mi-au parvenit rezultatele analizei cerute în problema Roşia Montană. Juriştii consultaţi de noi afirmă că lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) valabil reprezintă un impediment în continuarea procedurii şi recomanda Comisiei de Analiza Tehnică (CAT) a proiectului să-i ceara investitorului să depună un nou certificat de urbanism care să reflecte un PUZ valabil’, a afirmat Korodi, citat în comunicatul celor de la Alburnus Maior.
Auditul a fost realizat de către Societatea Civilă de Avocaţi ‘Leaua şi Asociaţii’, care a reprezentat Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) în toate litigille pe tema proiectului de la Roşia Montană.
Conform organizaţiei, în data de 5 aprilie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat irevocabil planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montană, votate de Consiliul Local Roşia Montană prin Hotărârea nr. 1 din ianuarie 2009.
În replică, investitorul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a subliniat, într-un punct de vedere transmis AGERPRES, că deţine un Certificat de Urbanism emis în 2010 şi valabil până în aprilie 2013, document ‘confirmat de patru instanţe judecătoreşti’.
‘Legislaţia în vigoare, la momentul depunerii studiului de impact, nu cerea existenţa unui Certificat de Urbanism (…) Legea spune că procedura de evaluare trebuie finalizată imediat (…) Reamintim că procedura de evaluare a impactului asupra mediului privind proiectul Roşia Montană se derulează în temeiul Ordinului 860/2002, nu a Ordinului 135/2010. Procedura nu cere existenţa ori depunerea unui Certificat de Urbanism şi nici nu prevede cazuri de suspendare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu atât mai mult pentru lipsa unui document oricum necerut (certificatul de urbanism), ori ca urmare a unor modificări în documentatia urbanistică’, se arată în comunicatul RMGC.
De asemenea, oficialii companiei canadiene atrag atenţia că opinia lui Attila Korodi nu poate solicita eliberarea unui nou certificat de urbanism ‘în momentul în care avem deja un certificat de urbanism valabil şi în vigoare’.
‘Principiul separaţiei puterilor în stat statuat de Constituţia României este foarte clar şi arată că un act administrativ este în vigoare atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească prin care să se stabilească contrariul. Opinia celor mai mari case de avocatură din România consultate de către RMGC este că procedura de mediu trebuia să se fi încheiat deja într-un termen rezonabil, după ce au trecut mai mult de şase ani de aşteptare’, conform RMGC.
RMGC, companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31%, Gabriel Resources – cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0,23%, urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
