„Guvernul român nu ar trebui să înfrunte singur provocarea de a asigura infrastructura specifica secolului 21. S-a discutat foarte mult despre rolul parteneriatelor public-private în proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii şi despre utilizarea cu maximă eficienţă a investiţiilor din banul public. Cu toate acestea, parteneriatele dau în general rezultatele cele mai bune atunci când ambele părţi au încredere în capacitatea fiecăreia de a obţine rezultatele aşteptate. Acest studiu sugerează că, în general, guvernele şi furnizorii de servicii de infrastructură din sectorul privat nu sunt încă pe aceeaşi lungime de undă şi că pentru a ajunge acolo este nevoie de acţiuni substanţiale şi nu de alte discuţii”, a declarat cu privire la rezultatele acestui studiu, head of advisory şi partener în cadrul KPMG România, Daniela Nemoianu.
Astfel, potrivit companiei de servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor KPMG, condiţiile economice au ocupat doar locul doi pe această listă, cu un procent de 63%.
Studiul, realizat de KPMG International în cooperare cu „The Economist Intelligence Unit”, sugerează că anumite guverne ar putea fi nevoite să ducă muncă de convingere pentru a-i îndupleca pe furnizorii din sectorul privat sa le vină în sprijin, mai ales în ceea ce priveşte rolul esenţial pe care furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări din infrastructură din sectorul privat îl vor juca probabil în realizarea viitoarelor proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii de care societatea are nevoie.
Potrivit studiului intitulat “The Changing Face of Infrastructure”, furnizorii de infrastructură îşi manifestă îngrijorarea faţă de eficienţa guvernului, politizarea problemelor legate de infrastructură, birocraţia, transparenţa redusă şi chiar lipsa nevoii de urgentare a proiectelor.
Întrebaţi care sunt cele mai mari obstacole din partea sectorului public în faţa unor investiţii crescute în infrastructură, 42% dintre respondenţi au indicat politizarea proiectelor de infrastructură, urmată de frecventele schimbări în politica publică, lipsa unei politici publice strategice adecvate şi absenţa nevoii de urgentare, toate cu un procent de 28%.
De asemenea, Daniela Nemoiau consideră că mulţi dintre furnizorii din sectorul privat sunt nemulţumiţi de modul în care infrastructura a ajuns, la nivel global, să fie implicată în procesul politic. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de birocraţia care, în opinia lor, contribuie la ineficienţa guvernului în acest domeniu. Aproximativ o treime dintre aceştia sunt de asemenea preocupaţi de planificările pe termen scurt, neglijarea lucrărilor de întreţinere a infrastructurii existente, depăşirea costurilor stabilite pentru proiecte şi corupţia percepută în selectarea furnizorilor de infrastructură.
Pe lângă preocupările principale ale respondenţilor, studiul KPMG prezintă şi o listă de măsuri care, în opinia furnizorilor din sectorul privat, ar putea avea cele mai bune rezultate în eficientizarea guvernului. Prima pe listă, susţinută de 45% dintre respondenţi, este depolitizarea procesului de dezvoltare a infrastructurii.
Transparenţa ocupă de asemenea un loc important în rândul furnizorilor, care doresc o mai mare transparenţă în planificarea infrastructurii şi selecţia proiectelor, şi anume 44% dintre respondenţi. În acelaşi timp, 40% dintre cei chestionaţi au pledat, de asemenea, pentru utilizarea într-o mai mare măsură a parteneriatelor public-privat, un răspuns care sugerează că, în ciuda problemelor percepute, există încă dorinţa de a realiza parteneriate cu guvernul.
Respondenţii au indicat de asemenea şi o serie de opţiuni care, în opinia lor, ar putea uşura povara financiară care continuă să stea în calea dezvoltării infrastructurii în economia actuală. Contribuţii guvernamentale directe sau co-creditarea este opţiunea cea mai răspândită (37%) urmată de o distribuire mai favorabilă a riscurilor (36%) – în care sectorul public preia o mare parte din riscuri – şi garantarea creditelor de către guvern (35%).
KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Compania îşi desfăşoară serviciile în 140 de ţări şi are în prezent 135.000 de angajaţi. Societăţile independente membre ale reţelei KPMG sunt afiliate la KPMG Internaţional, o corporaţie elveţiană.
KPMG are în România şase birouri în principalele oraşe ale ţării şi un număr de peste 600 de angajaţi şi parteneri.
