În România, şuvoaiele curg şi duc la vale bruma de agoniseală a locuitorilor din majoritatea zonelor rurale ameninţate an după an de inundaţii, în timp ce banii europeni fie curg tot şuvoaie în conturi care nu rezolva decât probleme personale, fie nu vin deloc. Incompetenţa sau corupţia ne ţine departe de fondurile europene.
Asta în timp ce la Bruxelles se împart banii europeni. Mai precis, se face Bugetul pentru perioada 2014-2020. Negocierile de astăzi au confirmat faptul că ţările UE au format două grupări care sunt departe de a ajunge la un compromis în viitorul apropiat.
Ţările net contributoare, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, vor reducerea contribuţiilor naţionale din 2014 şi cer tăierea a 120 de miliarde de euro din sumele propuse de Comisia Europeană. Statele care primesc mai mult decât dau, printre care şi Romania, susţin că reducerea este inacceptabilă. Foarte importanţi sunt banii destinaţi politicii de coeziune, care, pe timp de criză, rămân singurul instrument de investiţii, creştere economică şi creare de locuri de muncă.
România are rezerve în legătură cu introducerii unor condiţionalităţi economice cu privire la fondurile alocate prin politica de coeziune. Totuşi, în cazul în care acestea se vor aplica, ele trebuie să vizeze angajamentele viitoare şi nu plăţile, a subliniat Leonard Orban, ministrul pentru Afaceri Europene. El se teme că fondurile alocate politicii de coeziune vor fi primele vizate de reduceri.
În timp ce apele mătură gospodării care trebuiau protejate cu investiţii din fondurile europene, la Bruxelles se stabileşte ce fonduri vor veni în viitor.
În România, şuvoaiele curg şi duc la vale bruma de agoniseală a locuitorilor din majoritatea zonelor rurale ameninţate an după an de inundaţii, în timp ce banii europeni fie curg tot şuvoaie în conturi care nu rezolva decât probleme personale, fie nu vin deloc. Incompetenţa sau corupţia ne ţine departe de fondurile europene.
Asta în timp ce la Bruxelles se împart banii europeni. Mai precis, se face Bugetul pentru perioada 2014-2020. Negocierile de astăzi au confirmat faptul că ţările UE au format două grupări care sunt departe de a ajunge la un compromis în viitorul apropiat.
Ţările net contributoare, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, vor reducerea contribuţiilor naţionale din 2014 şi cer tăierea a 120 de miliarde de euro din sumele propuse de Comisia Europeană. Statele care primesc mai mult decât dau, printre care şi Romania, susţin că reducerea este inacceptabilă. Foarte importanţi sunt banii destinaţi politicii de coeziune, care, pe timp de criză, rămân singurul instrument de investiţii, creştere economică şi creare de locuri de muncă.
România are rezerve în legătură cu introducerii unor condiţionalităţi economice cu privire la fondurile alocate prin politica de coeziune. Totuşi, în cazul în care acestea se vor aplica, ele trebuie să vizeze angajamentele viitoare şi nu plăţile, a subliniat Leonard Orban, ministrul pentru Afaceri Europene. El se teme că fondurile alocate politicii de coeziune vor fi primele vizate de reduceri.
