Opţiunile celor doi brokeri citaţi mai sus sunt opţiunile prudenţei mature. Amândoi sunt veterani ai pieţei şi au, în fond aceeaşi atitudine. Chiar dacă brokerul de azi, Nicolae Gherguş, directorul casei de brokeraj Confident Invest, nu este de acord cu perspectiva brokerului de ieri, Valerian Ionescu, şeful tranzacţiilor bursiere de la Banca Comercială Română.
„Nu ştiu ce voi face azi“, răspunde Nicolae Gherguş la întrebarea: „Ce faci azi, cumperi sau vinzi?“. „Aş vrea să ştiu ce voi face peste un an, de unde să ştiu ce voi face azi“, exprimă brokerul situaţia de incertitudine cronică în care se află investitorii.
Totuşi, „reuniunea miniştrilor de finanţe din „Zona Euro“ este mai importantă şi pentru Bursa din Bucureşti decât rezultatul ofertei Petrom“, crede directorul Confident Invest. „Nu văd de ce un succes al ofertei de acţiuni Petrom ar influenţa cursul evoluţiei la Bursa de Valori Bucureşti (BVB ) mai mult decât deciziile privind viitorul monedei europene. Nu ştiu dacă aş cumpăra sau aş vinde azi, dar se pare că deciziile vor fi favorabile pentru rezolvarea crizei datoriilor europene“, mai spune Nicu Gherguş.
Deciziilie (franco-germane) ale tuturor miniştrilor de finanţe se pare că vor fi bune, dar chiar şi aşa, un larg teritoriu de incertitudine şi pariuri se întinde între cele două atitudini marcate de prudenţă ale brokerilor noştri (citaţi). Ambele rămân valabile deşi privesc piaţa din perspective diferite. (În fapt, Valerian Ionescu este chiar mai preocupat de pieţele externe decât de cea autohtonă.)
Puţină lume s-a încumetat, ieri, să parieze pe companiile de la Bursa română. Nici măcar pe cele cărora străinii le asigură oarece interes. De aceea, „jucătorii“ români de la BVB s-au refugiat în lichiditatea Fondului Proprietatea (FP). Societăţile de investiţii financiare (SIF), şi alte stele vânate de străini, abia au reuşit să umple golul „ringului“ bursier neumplut de FP.
De ce s-ar întâmpla altfel astăzi şi, eventual, de azi şi până la anaunţul rezultatului ofertei Petrom? Ce pariori pot avea încredere în creşterile de astăzi şi până atunci? Dacă acestea se vor întâmpla.
Variaţiile aleatoare ale indicilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB) continuă să se zbată în teritoriul periculos de sub nivelel de siguranţă ale suporturilor pentru creştere.
„Situaţia nu arată prea bine la BVB, dar nu m-aş grăbi să dau vreo sentinţă, pentru că un rezultat bun la Oferta Petrom ar scoate din pesimism piaţa noastră. Altfel, toate pieţele lumii imită sentimentul predominant pozitiv de pe cea americană. Acolo se va ajunge la o soluţie de compromis înainte de 2 august, căci nu îmi pot imagina că penibilul ar putea caracteriza cea mai liberală economie a lumii“, spunea ieri Valerian Ionescu. Şi ce a spus ieri are valoare şi azi, în ciuda firavei creşteri de ieri.
La Bucureşti, creşterile de ieri nu au scos indicii de sub preţurile suport de care am tot vorbit până acum.
Indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi al Fondului Proprietatea (FP) a foast singurul care a refuzat compromisul unei creşteri de complezenţă. A preferat o scădere de complezenţă, cu 0,01% spre noul suport, de la 21.000 de puncte.
Indicele BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, a căzut şi el sub suporturile din jurul pragului de la 500 puncte.
Indicele compozit BET C, al tuturor acţiunilor de la bursă (cu excepţia SIF-urilor) atârnă deasupra suporturilor inferioare de la 3000 de puncte.
Şi să repetăm „DIDACTICELE“:…
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
