Scenariul principal pentru Europa este cel al unei „stagflaţii bizare”, în care creşterea economică este slabă, iar inflaţia se datorează creşterii preţurilor materiilor prime, şi nu a celor salariale, cum ar fi normal, apreciază Patrick Artus, director de studii economice la banca franceză Natixis.
Printre consecinţele acestui gen de stagflaţie, economistul enumeră reducerea puterii de cumpărare, scăderea consumului şi a preţurilor imobiliare.
După începutul crizei, în 2007, analiştii au prognozat că Europa şi SUA vor fi afectate de deflaţie, fenomen aşteptat de obicei după şocuri financiare şi economice grave, precum falimentul băncii americane Lehman Brothers, notează Artus. În prezent, însă, preţurile de consum cresc, din cauza majorării costurilor cu materiile prime.
În Europa, creşterea economică este slabă, în condiţiile în care guvernele apelează la politici bugetare restrictive, iar activitatea de creditare nu şi-a revenit. Totodată, sutiaţia financiară a companiilor s-a degradat puternic, în principal în Franţa, Portugalia şi Grecia.
În schimb, companiile germane profită de situaşia financiară bună pentru a majora salariile, investiţiile şi cota de piaţă din statele emergente sau exportatoare de petrol.
