Printre alte cauze enumerate de ministrul muncii se mai află pensionările anticipate practicate în ultimii 15 ani şi fraudele înregistrate în cazul pensionărilor pe caz de boală.
Invitat la prezentarea studiului ‘De ce nu sunt bani pentru pensii? Cauzele deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat şi soluţii alternative ‘, realizat de experţii Biroului pentru observarea pieţei muncii şi a calităţii locurilor de muncă, din cadrul Blocului Naţional Sindical, Sebastian Lăzăroiu a ţinut să aprecieze eforturile făcute de experţii BNS, precizând însă că unele aspecte sunt incorecte sau prezentate doar în mod parţial.
‘În anii 2007-2008, pensiile au ajuns să crească cu 50%, lucru care a dezechilibrat foarte mult bugetul asigurărilor sociale. Este adevărat că la momentul respectiv se înregistra creştere economică, însă guvernanţii de atunci trebuia să fie mai precauţi şi să nu permită o majorare a pensiilor de 50%. O creştere de 20% ar fi fost suficientă şi ar fi acoperit într-un mod rezonabil diferenţele înregistrate între pensiile acordate în România şi cele distribuite la nivelul celorlalte state din UE. De asemenea, s-au făcut foarte multe pensionări anticipate, la vârste de 40-45-50 de ani, care la ora actuală reprezintă o povară ce trebuie susţinută de actualii contribuabili, dar şi prin împrumuturi obţinute de pe diferite pieţe. Momentul actual nu reprezintă deloc o perioadă favorabilă pentru obţinerea de împrumuturi, deoarece costurile creditelor sunt din ce în ce mai mari. Cu toate acestea, România a fost nevoită să se împrumute pe pieţele externe, ceea ce a făcut ca statul român să îndatoreze foarte mult generaţiile viitoare, iar această perioadă tulbure nu dă semne că se va încheia’, a precizat Lăzăroiu.
În ceea ce priveşte transferurile la Pilonul 2 de pensii, acestea au crescut de la 820 milioane lei în 2008 la 2,2 miliarde lei în 2011, lucru care se regăseşte în deficitul înregistrat la bugetul asigurărilor sociale. ‘Deşi măsura de transferare la Pilonul 2 nu era obligatoriu de luat în această perioadă, noi ne-am asumat acest risc pentru a avea grijă de ceea ce se va întâmpla cu generaţiile viitoare. Este vorba despre oamenii care voi ieşi la pensie peste 25-30 de ani şi care în cazul în care ar fi primit doar pensii din sistemul de stat nu ar mai fi putut să-şi acopere cheltuielile zilnice. Referitor la tăierea salariilor bugetarilor cu 25% în 2010, trebuie să precizez că măsura a fost una necesară, deoarece veniturile încasate de personalul bugetar ajunseseră să le depăşească pe cele încasate de personalul din mediul privat. De asemenea, vorbim de un moment de criză în care bugetul nu mai putea să facă faţă plăţii integrale a salariilor personalului bugetar’, a mai spus ministrul muncii.
În încheiere, acesta a făcut mai multe propuneri pentru diminuarea deficitului de la bugetul asigurărilor sociale. În primul rând este necesară creşterea vârstei de pensionare în mod gradual, până la 62 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, măsură pusă deja în aplicare. Alte propuneri vizează trecerea de la indexarea punctului de pensie pe baza salariului mediu la indexarea pe baza inflaţiei, modificarea criteriilor de pensionare a persoanelor cu dizabilităţi şi creşterea penalizărilor aplicate în cazul pensionarilor anticipate. Acest lucru este prevăzut deja în noua Lege a pensiilor.
Ministrul muncii a subliniat totodată că se impune creşterea graduală a vârstei de pensionare pentru cei care lucrează în armată, alături de recalcularea pensiilor speciale, demers întreprins deja de autorităţile statului. ‘Pentru a creşte numărul de contribuabili la bugetul asigurărilor sociale vom introduce pe lista categoriilor impozitate şi free lancerii şi asociaţiile familiale. Pe termen mediu şi lung măsurile pe care le-am prezentat mai sus vor duce în mod direct sau indirect la diminuarea deificitului fondului de pensii. În paralel vom înregistra o creştere a numărului de locuri de muncă, dar şi o creştere a salariului mediu brut, mai ales în urma politicilor de creştere a numărului de investiţii pe care guvernul se axează la ora acutală’, a subliniat Lăzăroiu
