Conform datelor rezultate din studiul realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS), prezentat în urmă cu o zi, în România aproximativ 3,4 milioane de persoane sunt ocupate informal ori sunt în sectorul informal, adică lucrează integral sau parţial la negru, în categoria ocupării informale intrând şi persoanele ocupate pe cont propriu în agricultură sau în gospodării individuale, dar care nu plătesc taxe şi nu realizează schimburi fiscale, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele BNS, Dumitru Costin.
Aproximativ un milion de persoane din cele 3,4 care lucrează la negru sau la gri în România nu ştiu că au un contract de muncă pentru care nu se plătesc contribuţiile sociale, titularii neputând beneficia de asigurare medicală sau de pensie, potrivit studiului.
„Studiul realizat de BNS este profund orientat politic şi inconsistent din punct de vedere ştiinţific. Numărul persoanelor prezentate ca «lucrând la negru», de 3,4 milioane, este o manipulare metodologică. Au fost consideraţi ca muncind la negru şi persoanele din gospodării de subzistenţă, adică oameni din mediul rural care cultivă pentru propriul consum. După toate standardele internaţionale aceştia nu pot fi incluşi în «munca la negru», dacă nu vând mai mult de 50% din producţia din gospodărie. Dacă autorii studiului ar fi dat dovadă de o minimă onestitate ştiinţifică ar fi constatat că înainte de criză (2008) în sectorul informal non-agricol erau implicate între 1-1,1 milioane persoane, iar în perioada în care a fost realizat studiul 832 mii de persoane. Aşadar, vorbim de o contracţie a sectorului informal pe timpul crizei, lucru firesc având în vedere că pe timp de recesiune nu doar sectorul formal scade ci şi cel informal”, precizează ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, într-un punct de vedere transmis MEDIAFAX, cu privire la concluziile studiului realizat de BNS.
Ministrul critică constatările de tipul „viziunea care a stat la baza modificării Codului Muncii în direcţia creşterii flexibilităţii muncii este profund greşită”, spunând că reprezintă „un simplu enunţ partizan”, nesusţinut de datele studiului respectiv.
„A spune că probabilitatea de a lucra în sectorul informal a celor care prestează muncă sezonieră este mai mare decât în cazul categoriei cu activitate permanentă e la fel de plauzibil ca a spune că probabilitatea de a presta munca sezonieră este mai mare la cei care lucrează în sectorul informal. Depinde ce consideri cauză şi ce consideri efect”, mai spune ministrul Muncii.
Acesta reaminteşte că noul Cod al Muncii a adus mai multă securitate pe piaţa muncii, „scoţând la suprafaţă” de la 1 mai 2011, aproape 600.000 de contracte de muncă noi.
„Mă surprinde că preşedintele INS îşi pune numele pe un asemenea studiu aşa-zis ştiinţific. Finanţarea acestui studiu din bani europeni confirmă faptul că trebuie ridicate standardele proiectelor finanţate din fonduri europene”, mai precizează ministrul Sebastian Lăzăroiu.
