„Noi, principial, analizând această taxă ca economişti, considerăm că este o idee proastă. Indiferent cât de mult ar susţine-o una sau alta din ţări în negocierile de la Bruxelles noi ne uităm şi vedem o grămadă de dezavantaje. În primul rând, în secunda doi, dacă se va aproba taxa aceasta, costurile suplimentare pentru bănci, chipurile cele care ar urma să fie penalizate, vor fi trecute asupra consumatorului final. În al doilea rând, o asemenea taxă care s-ar aplica numai băncilor şi instituţiilor financiare europene ar crea un dezavantaj competitiv pentru acestea pe plan mondial, alte ţări neaplicând astfel de taxe, americanii, asiaticii şi aşa mai departe.
În al treilea rând, o asemenea taxă nu are niciun fel de legătură cu obiectivele declarate ale Agendei Europa 2020, care vorbeşte despre forţă de muncă, mediul înconjurător, poluare, energie despre orice vreţi dar nu despre penalizarea bancherilor. În al patrulea rând, creează hazard moral pentru că ar pedepsi nediscriminatoriu toate instituţiile financiare, unele dintre ele au fost implicate în paşii care au dus la criză, altele poate nu au fost. Poate au fost unele fonduri de asigurări sau de pensii care care s-au comportat exemplar. Poate au fost şi bănci care au fost cât se poate de prudente. De ce să îi penalizăm pe toţi şi să îi băgăm în aceeaşi oală?”, a spus Lazea.
Potrivit acestuia, în al cincilea rând taxa pe tranzacţiile financiare poate crea o evaziune pe scară mare fiind cunoscută abilitatea sectorului financiar de a inventa vehicule noi netaxabile.
„Din punct de vedere pragmatic, atâta timp cât este suficient un singur veto pentru ca această taxă să nu treacă, nu se poate rezonabil aştepta ca Mare Britanie, al cărei Citi ar fi penalizat excesiv prin această taxă, să fie de acord cu introducerea ei”, a mai afirmat economistul-şef al BNR.
El a mai spus că taxa pe tranzacţii financiare s-ar baza pe cumpărările şi vânzările de instrumente financiare întreprinse de către instituţiile financiare însemnând bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii şi aşa mai departe. La o rată de taxare de 0,1% pentru acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% pentru instrumente derivative, ar putea veni la bugetul Uniunii Europene venituri între 43 – 54 miliarde de euro.
Taxa pe activităţi financiare nu ar fi altceva decât un corporate tax asupra instituţiilor financiare în sensul larg şi, la o rată de suprataxare a profiturilor de 5%, ar putea aduce venituri de circa 25 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, a mai declarat Valentin Lazea.
„Dar experienţa ne arată, ca atunci când s-a vorbit despre impozitul pe profitul întreprinderilor acest lucru s-a lovit de o puternică din partea statelor membre şi se poate anticipa că nici această taxă nu are prea multe şanse de adoptare. Cu atât mai mult cu cât băncile au dificultăţi pentru îndeplinirea criteriilor Basel III. O parte din criticile exprimate, atât principiale cât şi pragmatic la tranzacţii financiare, rămân valide şi în acest caz”, a spus Lazea.
