Ajutat de un influent birou de lobby bruxelez, liderul social-democrat s-a întâlnit pe rând, în afară de jurnalişti, cu preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, liderul eurodeputaţilor socialişti Serghei Stanişev, preşedintele permanent al Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, precizează cotidianul francez.
După întâlnirea cu Barroso, acesta şi-a exprimat „preocupările serioase” faţă de evenimentele recente din România, iar Van Rompuy s-a exprimat în termeni asemănători evocând necesitatea respectării „principiilor fundamentale pe care se bazează Uniunea”.
„Premierul le-a ţinut acelaşi discurs tuturor interlocutorilor săi, pe care se pare că i-a convins mai mult sau mai puţin”, comentează, de la Bruxelles, autorul acestui material, Jean-Pierre Stroobants, precizând că Ponta şi-a anunţat voinţa de a se plia asupra cererilor Bruxelles-ului şi de a acţiona „imediat”, dacă deciziile sale, mai ales cea privind destituirea şefului statului, rivalul său de centru-dreapta Traian Băsescu, „nu ar corespunde criteriilor europene”.
„Însă legătura evidentă stabilită între ceea ce se petrece la Bucureşti şi dosarul aderării României la Spaţiul Schengen este cea care, fără îndoială, l-a iritat cel mai mult pe liderul coaliţiei române”, apreciază Stroobants. „Adăpostite în spatele Olandei, statul (UE) cel mai ostil aderării României şi Bulgariei (la Schengen), mai multe capitale nu sunt, într-adevăr, (tocmai) nemulţumite de ultimele evenimete”, continuă el.
În pofida promisiunilor de bună cooperare ale lui Ponta, „Bucureştiul nu ignoră că o primă măsură de retorsiune ar putea veni pe 18 iulie”, odată cu publicarea raportului MCV, care „va fi fără îndoială mai negativ decât s-a prevăzut României, ţinând cont de evenimentele recente, şi net favorabil Bulgariei”, apreciază Le Monde.
„Bruxelles-ul urează, deci, să continue monitorizarea, iar Consiliul va decide ulterior că, în acest condiţii, nu este posibil, în stadiul actual, deschiderea porţilor Schengen pentru cele două ţări”, conchide publicaţia franceză.
