Cotidianul publică în secţiunea online pentru abonaţi un articol sub titlul de mai sus, în prezentarea căruia spune că „după ce Parisul a solicitat Comisiei Europene în decembrie 2010 să amâne aderarea România la spaţiul Schengen, mai multe companii franceze şi-au văzut contractele reziliate”. Cea mai recentă asemenea reziliere este cea a contractului cu firma franceză Colas pentru construirea segmentului de autostradă Cernavodă-Medgidia. „O stare generală de rău se stabileşte în relaţiile franco-române”, conchide cotidianul francez.
Ministrul francez de externe Alain Juppe sublinia, la 5 aprilie, după întâlnirea cu Teodor Baconschi, că relaţia dintre România şi Franţa nu se reduce la Schengen şi a menţionat relaţiile economice şi culturale franco-române, precizând că a făcut un „tur complet” împreună cu omologul român al relaţiei bilaterale. „Nu avem motive să nu ne simţim apropiaţi, avem motive istorice, motive foarte contemporane, motive culturale şi lingvistice, pe care le cunoaşteţi cu toţii. Dar, de asemenea, avem şi motive economice, deoarce Franţa este foarte prezentă pe plan economic în România, fie că este vorba despre investiţii, fie despre comerţ. Am făcut un tur complet al relaţiilor noastre bilaterale, care sunt categoric bune”, considera Juppe.
Presa de la Bucureşti a speculat anul trecut că blocarea aderării României la Schengen de către Paris ar avea legătură cu pierderea unor contracte importante pe care firme franceze le vizau în ţara noastră, cel mai des fiind invocată construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
La începutul acestui an, la scurt timp după ce Franţa şi Germania au anunţat oficial că blochează aderarea României şi Bulgariei la Schengen, preşedintele Traian Băsescu a mers în şedinţa de guvern şi a atras atenţia Executivului că este necesar să ia în calcul o altă utilizare pentru cele 271 milioane de euro alocate continuării programelor de securizare a frontierei, pentru achiziţiile de bunuri care să crească mobilitatea poliţiei de frontieră, şi a vămii având în vedere că data când România va fi admisă în spaţiul Schengen nu este clară. „Va trebui să privim cu reţinere cheltuirea celor 271 de milioane de euro, ei pot fi îndreptaţi către întreprinderi mici şi mijlocii şi nu neapărat către EADS (firmă cu participaţie franceză – n.r.), pentru a stimula întreprinderile mici şi mijlocii, decât să cheltuim fără să ştim când România va putea fi admisă în spaţiul Schengen”, a argumentat Traian Băsescu.
Ulterior, într-un interviu, Băsescu nu a dorit să comenteze direct informaţiile potrivit cărora Franţa ar dori blocarea accesului României în Schengen pe considerente economice şi din cauza neacceptării anumitor contracte de către partea română, însă preşedintele a ţinut să dea asigurări că „practicile dinainte sau din timpul Guvernului Năstase nu se vor repeta” atât timp cât el îndeplineşte funcţia de preşedinte. „Aceste practici erau – cumpărăm două fregate, dăm bani cât nu fac ele noi, dar ne-a primit undeva, într-o capitală”, a explicat Băsescu.
Relaţiile Franţei cu România au început să se tensioneze progresiv de la începutul anului trecut, când, aflat în vizită în România, secretarul francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche cerea României să-şi intensifice eforturile pentru integrarea romilor şi pentru a descuraja emigraţia lor. Polemica pe tema romilor s-a intensificat în vară, când Lellouche a menţionat pentru prima dată posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată. Franţa, care a invocat rapoartele proaste ale CE în legătură cu lupta anticorupţie din Românie, a raliat ulterior şi alte ţări, în primul rând Germania, acestei poziţii de a condiţiona aderarea la Schengen de lipsa suspiciunilor de corupţie la graniţă.
Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, a anunţat luni că, în termen de o lună, CNADNR va revizui proiectul tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia. „Compania franceză Colas, care avea contract încheiat din iunie 2009 pentru tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, în valoare de 151 de milioane de euro, pentru construcţia a 20,3 kilometri, ne-a demonstrat că nu vrea să lucreze în România. După mai multe întâlniri cu firma franceză, aceştia au fost notificaţi pentru corectarea deficienţelor, după care CNADNR a decis rezilierea contractului”, a spus Boagiu.
În privinţa motivelor rezilierii contractului, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a precizat că, practic, firma nu a reuşit să facă proiectul decât pe 14 kilometri din cei 20,3 şi nici nu a obţinut certificat de urbanism.
„Pe lângă toate acestea, au solicitat costuri suplimentare importante, respectiv 16 milioane de euro, în condiţiile în care evaluarea contractului costa cu cinci milioane de euro mai puţin. Lucrările au fost demarate de către Colas cu întârziere de un an (2010, în loc de 2009, n.r.) iar Inspectoratul de Stat în Construcţii a oprit la un moment dat lucrările pentru nerespectarea legii şi pentru neefectuarea descărcărilor arheologice. La acea dată, Colas şi-a retras utilajele”, a adăugat Anca Boagiu.
